Constantin I. Brătescu, întemeietorul „Analelor Dobrogei”, supranumit și „geograful Dobrogei”
Constantin I. Brătescu, întemeietorul „Analelor Dobrogei”, supranumit și „geograful Dobrogei”
12 Dec, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
4016
Marime text
Scriitorul, pedagogul și geograful Constantin I. Brătescu a fost o personalitate marcantă în viața României şi, cu atât mai mult, a Dobrogei.
Brătescu s-a născut la 30 septembrie 1882 la Tulcea și a plecat dintre noi în data de 23 octombrie 1945, la București. Acesta s-a remarcat prin scrierile sale, dar și prin cercetările geomorfologice pe care le-a întreprins, fiind și corespondent al Academiei Române.
Constantin I. Brătescu este o personalitate care se identifică ușor cu Dobrogea, nu numai din prisma faptului că s-a născut aici, dar și pentru că prin studiile pe care le-a întreprins, putând fi socotit drept „geograful Dobrogei”. Lucrările pe care le-a redactat de-a lungul vieții au făcut tot timpul referire la „Dobrogea sa”, respectiv „Delta Dunării“, „Lacul Tașaul”, „Pămîntul Dobrogei”, „Fitogeografia și solurile Dobrogei”, „Dobrogea“, „Nume vechi ale Dobrogei“ și altele.
S-a născut într-o familie de învățători în satul Câșla, judeţul Tulcea, părinții lui fiind Ioan Brătescu și Caliope Ecaterina Caramfil, iar după absolvirea școlii primare, chiar în clasa tatălui său, figurează printre studenții Facultății de Litere a Universității din București.
Chiar dacă atunci când spunem Constantin Brătescu ne gândim la scriitorul și pedagogul care a fost, acesta a fost atras si de geografie, scriind studii din toate ramurile ei, precum geografia fizică, geografia istorică, istoria geografiei, pentru ca mai apoi, în anul 1906, să își ia licența în acest domeniu și să funcționeze ca profesor suplinitor, ca bibliotecar la secția de geografie a Universității din București sau ca asistent la catedra de geografie a profesorului Simion Mehedinți.
După ce își face cursurile de specializare în Germania, se întoarce la Constanța, unde este numit profesor de geografie la o școală normală.
După război, ca director al Școlii superioare de comerț din Constanța, reușește să înființeze o școală elementară de comerț și o școală de ucenici.
În paralel, se întoarce la prima lui iubire, „activitatea literară”, și publică poezii, recenzii, traduceri, sub pseudonimul „Salsovia”, „C.B.”, „B”.
Esențial pentru Dobrogea a fost faptul că, împreună cu prietenul său Constantin Moisil, înființează și conduce revista „Arhiva Dobrogei”, iar cu avocatul și publicistul Ioan N. Roman întemeiază în 1920 revista „Analele Dobrogei", care din 1924 continuă să fie editată în Cernăuți, unde profesorul Constantin Brătescu este numit profesor la catedra de geografie.
Prin nenumăratele sale scrieri, atât pe teme de geomorfologie comparată, studii științifice, note, culegeri de folclor și încercări literare, Constantin I. Brătescu a îmbogățit tezaurul literar științific al țării, în special al Dobrogei.
La Constanța, un liceu din oraș îi duce mai departe și îi cinstește numele, Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu“.
Brătescu s-a născut la 30 septembrie 1882 la Tulcea și a plecat dintre noi în data de 23 octombrie 1945, la București. Acesta s-a remarcat prin scrierile sale, dar și prin cercetările geomorfologice pe care le-a întreprins, fiind și corespondent al Academiei Române.
Constantin I. Brătescu este o personalitate care se identifică ușor cu Dobrogea, nu numai din prisma faptului că s-a născut aici, dar și pentru că prin studiile pe care le-a întreprins, putând fi socotit drept „geograful Dobrogei”. Lucrările pe care le-a redactat de-a lungul vieții au făcut tot timpul referire la „Dobrogea sa”, respectiv „Delta Dunării“, „Lacul Tașaul”, „Pămîntul Dobrogei”, „Fitogeografia și solurile Dobrogei”, „Dobrogea“, „Nume vechi ale Dobrogei“ și altele.
S-a născut într-o familie de învățători în satul Câșla, judeţul Tulcea, părinții lui fiind Ioan Brătescu și Caliope Ecaterina Caramfil, iar după absolvirea școlii primare, chiar în clasa tatălui său, figurează printre studenții Facultății de Litere a Universității din București.
Chiar dacă atunci când spunem Constantin Brătescu ne gândim la scriitorul și pedagogul care a fost, acesta a fost atras si de geografie, scriind studii din toate ramurile ei, precum geografia fizică, geografia istorică, istoria geografiei, pentru ca mai apoi, în anul 1906, să își ia licența în acest domeniu și să funcționeze ca profesor suplinitor, ca bibliotecar la secția de geografie a Universității din București sau ca asistent la catedra de geografie a profesorului Simion Mehedinți.
După ce își face cursurile de specializare în Germania, se întoarce la Constanța, unde este numit profesor de geografie la o școală normală.
După război, ca director al Școlii superioare de comerț din Constanța, reușește să înființeze o școală elementară de comerț și o școală de ucenici.
În paralel, se întoarce la prima lui iubire, „activitatea literară”, și publică poezii, recenzii, traduceri, sub pseudonimul „Salsovia”, „C.B.”, „B”.
Esențial pentru Dobrogea a fost faptul că, împreună cu prietenul său Constantin Moisil, înființează și conduce revista „Arhiva Dobrogei”, iar cu avocatul și publicistul Ioan N. Roman întemeiază în 1920 revista „Analele Dobrogei", care din 1924 continuă să fie editată în Cernăuți, unde profesorul Constantin Brătescu este numit profesor la catedra de geografie.
Prin nenumăratele sale scrieri, atât pe teme de geomorfologie comparată, studii științifice, note, culegeri de folclor și încercări literare, Constantin I. Brătescu a îmbogățit tezaurul literar științific al țării, în special al Dobrogei.
La Constanța, un liceu din oraș îi duce mai departe și îi cinstește numele, Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu“.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii