#DobrogeaAcademică Grigore Tocilescu, autorul celei dintâi hărți arheologice a Dobrogei

Astăzi se împlinesc 169 de ani de la nașterea istoricului Grigore Tocilescu, de numele căruia urma să se lege studiul științific și valorificarea monumentului de la Adamclisi.

Născut pe 26 octombrie 1850 la Fefelei, în judeţul Prahova, Tocilescu este cel care a inițiat, în 1882, cercetarea temeinică a monumentului triumfal de la Adamclisi, publicând peste 600 de inscripţii, precum şi cea dintâi hartă arheologică a Dobrogei, unde au fost indexate 60 de cetăţi din provincia românească.

Dezgroparea ruinelor monumentului ridicat de împăratul Traian, în urma războaielor de cucerire a Daciei, restaurarea şi descrierea arheologică şi istorică a tuturor sculpturilor, ornamentelor şi inscripţiilor de pe metope, au dus la nașterea monografiei «Monumentul de la Adamklissi Tropaeum Traiani», publicată de Tocilescu în colaborare cu Otto Benndorf şi Georg Niemann și apărută la Viena și București, în 1895. Lucrarea, de o neprețuită valoare științifică, se adaugă altor două contribuții impresionante: Dacia înainte de romani și Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie, veritabile repere pentru lumea istorică și arheologică din țară și străinătate.

În afară de preocupările legate de antichitatea greco-romană, Tocilescu a fost și un important folclorist, coordonând lucrarea „Materialuri folcloristice” (1901) şi studiul „Poezia poporană a românilor”. A fost, de asemenea, unul dintre redactorii celor cinci volume ale „Marelui dicţionar geografic al României" (1898-1902).

Grigore Tocilescu a fost ales membru titular al Academiei Române în 1890, fiind și vicepreședinte, precum și coordonator al Secţiunii Literare și al Secţiunii Istorice ale forumului academic. A fost, totodată, membru al societăţilor de arheologie din Paris, Orleans, Bruxelles, Roma, Atena, Odessa şi Moscova, precum şi vicepreşedinte al Societăţii ''Ateneul Român''.

Începând din 1881, Grigore Tocilescu a fost profesor de istorie antică şi epigrafie la Universitatea din Bucureşti, precum şi director al Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti. A funcționat, de asemenea, ca secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1881-1885) şi inspector general al Învăţământului (1885-1890).

S-a stins din viață la 18 septembrie 1909, la Bucureşti.   
 
Citește și:


#citeşteDobrogea 168 de ani de la naşterea „unuia dintre cei mai erudiţi bărbaţi români“, Grigore Tocilescu

Grigore Tocilescu si istoria monumentului de la Adamclisi