#DobrogeaAcademică Ion Jalea, cel mai important sculptor dobrogean, nemurit de „neobositul” său „Arcaş“
#DobrogeaAcademică: Ion Jalea, cel mai important sculptor dobrogean, nemurit de „neobositul” său „Arcaş“
07 Nov, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
3162
Marime text
Astăzi se împlinesc 36 de ani de la moartea sculptorului dobrogean Ion Jalea. Născut la Casimcea, judeţul Tulcea, pe 19 mai 1887, din părinţi veniţi din Ardeal, îşi face studiile primare în satul natal, apoi urmează cursurile liceului „Mircea cel Bătrân“, pentru care avea să sculpteze mai târziu o plachetă comemorativă de bronz, care îl înfăţişează pe arhanghelul Mihail, înconjurat de numele eroilor mircişti, gravate cu litere de aur.
Continuându-şi studiile la Școala de Arte şi Meserii şi la Școala de Belle Arte din Bucureşti, i-a avut ca profesori pe Frederich Storck şi Dimitrie Paciurea. Vernisează prima expoziţie personală în luna mai a anului 1915, an în care pleacă la Paris, unde va urma cursurile Academiei Julian, lucrând alături de Henri Coandă la atelierul lui Auguste Rodin.
Considerat cel mai important sculptor român născut în provincia dintre Dunăre şi Mare, Ion Jalea şi-a dorit ca o parte din operele sale să rămână la Constanţa. A avut astfel privilegiul să-şi vadă visul materializat într-un muzeu monografic, cuprinzând 110 lucrări de sculptură şi 17 de grafică. Frumoasa clădire care îi adăposteşte lucrările, încă din 1968, a fost renovată şi străjuieşte peninsula tomitană, fiind un reper cultural al oraşului.
Deşi sălăşluind într-un trup fragil şi amputat de război - şi-a pierdut braţul stâng în 1917, în bătălia de la Mărăşeşti - pasiunea lui Ion Jalea pentru artă şi frumos nu a avut limite. Decorat cu „Coroana României“ cu Spadă în grad de Cavaler, cu panglica de „Virtute Militară“ şi „Crucea de război franceză“, (care îi este înmânată de generalul Henri Mathias Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze), sculptorul a primit recunoaştere unanimă nu doar pentru eroismul său pe front, ci şi pentru strălucita sa creaţie, primind cu modestie şi devotament faţă de pământul unde s-a născut titluri precum „maestru Emerit al Artei” „Artist al Poporului din R.S. România”. Din 1948, devine membru corespondent al Academiei R.S. România.
A creat mai multe monumente comemorative dedicate ostaşilor români, ocupându-se printre altele şi de reliefurile figurale ale Mausoleului de la Mărăşeşti.
La Expoziţia Internaţională de la Paris, din 1937, expune monumentul „România şi provinciile sale“ şi obţine unul dintre Marile Premii.
În 1938, Jalea este ales preşedinte al Sindicatului Artelor Frumoase şi Senator Regal pentru Arte. Participă la Expoziţia Internaţională de la New York din 1939, cu lucrări precum: „Povestea neamului“, „Tors“, „Dansatoare“ şi statuia alegorică „România“. În 1941, este numit director al Artelor în Ministerul Culturii Naţionale.
În 1972, la 1 decembrie, este dezvelită statuia „Mircea cel Bătrân“ la Tulcea, iar în 1973 face o donaţie către comuna natală şi participă la Expoziţia de artă românească de la Roma. Pe 24 ianuarie 1976, se inaugurează la Focşani Monumentul „Unirii“, iar la 1 martie, la Deva, Monumentul „Decebal“. În 1979, la Câmpulung Moldovenesc, are loc inaugurarea Monumentului „Dragoş Vodă şi Zimbrul“.
În total, a semnat peste 300 de lucrări de sculptură – monumente, statui, busturi, reliefuri şi compoziţii alegorice - prezentate în mare parte în expoziţii din Franţa, Spania, Austria, Germania, SUA, Polonia, Rusia, Veneţia.
În compoziţiile sale, Ion Jalea urmează legile clasice ale echilibrului, ale raporturilor armonice între părţi, ale dozajului elementelor dinamice, într-un ansamblu coerent şi static, o sinteză a acestor atribute regăsindu-se în compoziţia „Arcaş odihnindu-se“, lucrarea sa cea mai reprezentativă, creată în 1926. O copie în bronz a operei de artă a fost donată de statul român Curţii de Justiţie din Luxemburg.
S-a stins din viaţă la 7 noiembrie 1983, la vârsta de 96 de ani.
Citeşte şi:
Continuându-şi studiile la Școala de Arte şi Meserii şi la Școala de Belle Arte din Bucureşti, i-a avut ca profesori pe Frederich Storck şi Dimitrie Paciurea. Vernisează prima expoziţie personală în luna mai a anului 1915, an în care pleacă la Paris, unde va urma cursurile Academiei Julian, lucrând alături de Henri Coandă la atelierul lui Auguste Rodin.
Considerat cel mai important sculptor român născut în provincia dintre Dunăre şi Mare, Ion Jalea şi-a dorit ca o parte din operele sale să rămână la Constanţa. A avut astfel privilegiul să-şi vadă visul materializat într-un muzeu monografic, cuprinzând 110 lucrări de sculptură şi 17 de grafică. Frumoasa clădire care îi adăposteşte lucrările, încă din 1968, a fost renovată şi străjuieşte peninsula tomitană, fiind un reper cultural al oraşului.
Deşi sălăşluind într-un trup fragil şi amputat de război - şi-a pierdut braţul stâng în 1917, în bătălia de la Mărăşeşti - pasiunea lui Ion Jalea pentru artă şi frumos nu a avut limite. Decorat cu „Coroana României“ cu Spadă în grad de Cavaler, cu panglica de „Virtute Militară“ şi „Crucea de război franceză“, (care îi este înmânată de generalul Henri Mathias Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze), sculptorul a primit recunoaştere unanimă nu doar pentru eroismul său pe front, ci şi pentru strălucita sa creaţie, primind cu modestie şi devotament faţă de pământul unde s-a născut titluri precum „maestru Emerit al Artei” „Artist al Poporului din R.S. România”. Din 1948, devine membru corespondent al Academiei R.S. România.
A creat mai multe monumente comemorative dedicate ostaşilor români, ocupându-se printre altele şi de reliefurile figurale ale Mausoleului de la Mărăşeşti.
La Expoziţia Internaţională de la Paris, din 1937, expune monumentul „România şi provinciile sale“ şi obţine unul dintre Marile Premii.
În 1938, Jalea este ales preşedinte al Sindicatului Artelor Frumoase şi Senator Regal pentru Arte. Participă la Expoziţia Internaţională de la New York din 1939, cu lucrări precum: „Povestea neamului“, „Tors“, „Dansatoare“ şi statuia alegorică „România“. În 1941, este numit director al Artelor în Ministerul Culturii Naţionale.
În 1972, la 1 decembrie, este dezvelită statuia „Mircea cel Bătrân“ la Tulcea, iar în 1973 face o donaţie către comuna natală şi participă la Expoziţia de artă românească de la Roma. Pe 24 ianuarie 1976, se inaugurează la Focşani Monumentul „Unirii“, iar la 1 martie, la Deva, Monumentul „Decebal“. În 1979, la Câmpulung Moldovenesc, are loc inaugurarea Monumentului „Dragoş Vodă şi Zimbrul“.
În total, a semnat peste 300 de lucrări de sculptură – monumente, statui, busturi, reliefuri şi compoziţii alegorice - prezentate în mare parte în expoziţii din Franţa, Spania, Austria, Germania, SUA, Polonia, Rusia, Veneţia.
În compoziţiile sale, Ion Jalea urmează legile clasice ale echilibrului, ale raporturilor armonice între părţi, ale dozajului elementelor dinamice, într-un ansamblu coerent şi static, o sinteză a acestor atribute regăsindu-se în compoziţia „Arcaş odihnindu-se“, lucrarea sa cea mai reprezentativă, creată în 1926. O copie în bronz a operei de artă a fost donată de statul român Curţii de Justiţie din Luxemburg.
S-a stins din viaţă la 7 noiembrie 1983, la vârsta de 96 de ani.
Citeşte şi:
Ştiaţi că...? Sculptorul român Ion Jalea, membru titular al Academiei Române...
Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Ion Jalea (galerie foto)
#citeşteDobrogea In Memoriam sculptorul Ion Jalea, la 132 de ani de la naştere
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii