#DobrogeaDigitală Regina Maria și Principesa Ileana, surprinse la Balcic, în imagini rare oferite de academicianul dobrogean Orest Tafrali (galerie foto)

Deși născut pe pământ dobrogean, la Tulcea, pe 14 noiembrie 1876, Orest Tafrali

a decedat pe 5 noiembrie 1937, la Iaşi, acolo unde avea să fondeze Muzeul de Antichităţi, primul de acest gen din zona Moldovei.
Studiile secundare le-a urmat la Tulcea şi cele universitare la Bucureşti. A fost doctor în Litere (lucrare susţinută la Sorbona, în 1912), secretar al Muzeului Naţional de Antichităţi (1902-1905), profesor titular al Catedrei de Arheologie de la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (1913) și decan al Facultăţii de Litere (1936).



A avut cercetări şi preocupări de istorie şi artă bizantină, activităţi de colecţionare, conservare şi analizare a patrimoniului cultural-istoric, fiind, totodată, și autor de manuale de istorie, motive pentru care Academia Română l-a ales membru de onoare.


A fost fondator şi editor al publicaţiei „Arta şi Arheologia”, revistă care apare în perioada 1927-1938 (bilunar) şi conţine „studii de arheologie și de istorie a artei vechi și nou; va da știri numeroase despre activitatea artistică mondială, despre expoziții, vânzări de obiecte de artă dela noi și străinătate, va ține în curent pe cititori cu operele de curând apărute și va face dări de seamă asupra unora din ele, mai însemnate”. În paginile revistei găsim articole în limba română, însoțite de un rezumat francez, cât și în limba franceză, precum şi figuri inedite, planşe alb-negru și color, material iconografic.


De asemenea, s-a remarcat drept un colaborator prețuit al revistei „Analele Dobrogei”, pe Orest Tafrali cititorul având șansa de a-l descoperi drept un mare dobrogean, iubitor al adevărului istoric.



Spre exemplu, în articolul intitulat „Apărarea României trans-danubiene în străinătate”, apărut în nr. 1 al anului 1921 al publicației „Analele Dobrogei“, disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, apelează la reproducerea unor articolele publicate în revista „Le Roumanie" cu privire la Dobrogea.


Ne-a atras, însă, atenția un document bulgăresc inedit, în fapt un Memoriu prezentat de bulgari congresului de Pace din Paris 1919, în care se vorbește despre Dobrogea ca leagăn al statului bulgar întemeiat în 679 de către prințul Asparuh.

„În epoca primului imperiu bulgar (679 – 1018), focarul politic și intelectual bulgar era așezat în părțile de sud ale Dobrogei. Prinții și țarii bulgari aveau de capitale succesive: Pliska, aproape de Novi-Pazar și Preslav, pe Ticea. Orașul dobrogean Dorostol (Silistra) era prima fortăreață a statului bulgar, în același timp și un centru intelectual însemnat al patriarhului bulgar în timpul țarului Petru (927 – 969)”.

 

DESCARCĂ GRATUIT „ANALELE DOBROGEI“ ÎN FORMAT PDF

De asemenea, în volumul II al anului 9 al revistei „Analele Dobrogei” (1928) același Orest Tafrali publică un articol în limba franceză intitulat „Dionysopolis” (denumirea grecească a Balcicului de astăzi), foarte bogat ilustrat cu imagini având-o în plan central pe Regina Maria și pe principesa Ileana. Chiar dacă poate părea inaccesibil pentru cei care nu cunosc această limbă, articolul merită parcurs fie și numai pentru ilustrațiile rare (vezi galeria foto).




Citește și:

#citeșteDobrogea Regina Maria descoperind Balcicul. Un reportaj al suveranei publicat în „Analele Dobrogei“ (galerie foto)