#DobrogeaDigitală Vasile Pârvan, un promotor al latinităţii în Dobrogea

Astăzi se împlinesc 137 de ani de la naşterea lui Vasile Pârvan. Fost student al savantului Nicolae Iorga, cu studii de istorie antică în Germania şi membru titular al Academiei Române din 1913, Vasile Pârvan este considerat părintele arheologiei româneşti, Dobrogea fiind, cu predilecţie, teritoriul său de studiu.
 
Născut pe 28 septembrie 1882, la Perchiu, judeţul Bacău, a fost cel care a descoperit primele fragmente din zidul de fortificaţie, precum şi cele două porţi ale cetăţii antice Tomis, aşezând astfel acest ţinut pe harta arheologică europeană.
 
Împreună cu discipolii şi colaboratorii săi, a acordat o atenţie specială obiectivelor arheologice din cele două noi judeţe ale Dobrogei, făcând cercetări aprofundate legate de cetăţile Tropaeum, Ulmetum, Capidava, Noviodunum sau Histria.
 
O parte a cercetărilor făcute de savantul arheolog la Histria le găsim prezentate şi în „Arhiva Dobrogei“ - vol. II, nr. 2, 1919, publicaţie aflată în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa:
 

„După reuşitele săpături întreprinse timp de 4 ani în cetatea dela Pantelimonu de sus (vechiul Ulmetum) din jud. Constanţa, despre care am vorbit în revista noastră, V. Pârvan, a atacat în anul 1914 măreţele ruine ale celei mai vechi colonii greceşti din Dobrogea, Istros sau Histra, de pe malul lacului Sinoe, în apropiere de satul Caranasuf, jud. Tulcea. Toţi cei ce au putut să cunoască unele din obiectele antice ce s'au găsit întâmplător în această localitate, erau siguri că săpăturile sistematice vor da rezultate strălucite, şi în realitate, încă în prima parte a campaniei d-lui Pârvan s'au descoperit, între altele, o serie de teracote vechi greceşti, de cea mai mare valoare arheologică şi artistică”.  

 

Dobrogea, ţinutul primelor oraşe şi sate romane

 
Preocupat de preistorie şi istoria civilizaţiei greco-romane, Vasile Pârvan a făcut în Dobrogea descoperiri care l-au determinat să susţină ideea că această parte a României este cea mai veche ţară romană: „Cu mult timp înainte ca dacii din Dacia să se facă romani, dacii din Dobrogea au început să vorbească latineşte, să se închine ca romanii şi să-şi facă oraşe şi sate romane“, susţinea el - citat de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu, în cartea „Istoria Dobrogei”, disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa.
   
Numeroasele sale studii, rapoarte arheologice şi monografii formează un vast şi preţios material documentar pentru toate studiile ulterioare care au vizat antichitatea clasică sau rolul politic şi cultural al daco-geţilor.
 
Constanţa a onorat personalitatea marelui istoric ridicând un bust - realizat, în 1957, de sculptorul Ion Irimescu - care a fost amplasat, emblematic, în vecinătatea zidului de incintă a cetăţii Tomis, despre care istoricul a scris primul său studiu aprofundat, în 1915.
 
Vasile Pârvan s-a stins din viaţă pe 26 iunie 1927, la doar 45 de ani, neglijându-şi sănătatea tocmai din pasiune pentru munca sa de neobosit cercetător în slujba istoriei şi arheologiei. 

  
Sursă foto: ilustraţie din cartea „Istoria Dobrogei” de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu, disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța 
  
Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea Vasile Pârvan, despre vechimea romană a Dobrogei. Un articol publicat în „Analele Dobrogei“, în 1923

#scrieDobrogea Vasile Pârvan, de veghe printre ruinele Tomisului (galerie foto)