#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Haig Acterian - povestea de dragoste desprinsă din tragediile shakespeariene

Mircea Eliade vorbea astfel de Haig Acterian: „Poet şi meşteşugar, gânditor şi polemist, erudit şi vagabond prin toate laboratoarele artelor moderne - Haic Acterian a păstrat de la oamenii Renaşterii, din care se trage şi tradiţia învăţăturii vii, adică a învăţăturii prin transmisie orală. Alături de Eschil şi Shakespeare - meşterii săi cei mai iubiţi - Haig Acterian s-a apropiat de vasta experienţă a unui Max Reinhardt şi de ulterioara tinereţe a lui Gordon Craig. Este în cariera lui Haig Acterian o neistovită sete de învăţătură vie, de cunoaştere tehnică şi de sinteză spirituală - care ne sileşte să ne amintim de oamenii Renaşterii, colindând centrele europene ca să asculte pe cutare filosof iscusit, să discute cu un erudit editor de texte, sau să privească un mare meşter la lucru”.
 

 
Eliade l-a cunoscut pe Haig Acterian încă de la şcoală şi i-a urmărit activitatea de la debutul în revista „Vlăstarul” a Liceului „Spiru Haret”, până la apariţia monografiei „Shakespeare”. Mircea Eliade sublinia generoasele haruri şi polivalenţa preocupărilor lui Haig Acterian. Personalitate complexă a vieţii artistice interbelice: poet retractat sub pseudonim, actor şi regizor, critic şi istoric de teatru, implicat cu fervoare în toate aceste ipostaze să emuleze creativitatea dramatică şi să întreţină un climat propice eflorescenţei valorilor. Surprindea, în acelaşi timp, una din caracteristicile unui spirit în continuă efervescenţă: insaţiabila dorinţă de autodepăşire, de lărgire a orizonturilor spirituale, de sincronizare cu tendinţele înnoitoare culturale şi artistice, nu mimetică, ci prin asimilare critică şi implicare creatoare.
 
Haig Acterian s-a născut la 5 martie 1904 la Constanţa. A început studiile la Liceul „Mircea cel Bătrân” din urbea natală şi le-a continuat la Liceul „Spiru Haret” din Bucureşti. S-a înscris apoi la Facultatea de Filosofie şi la Conservatorul de Artă Dramatică. Ca student la Conservator, a avut-o ca profesoară pe Lucia Sturdza-Bulandra. În 1926, Haig Acterian a absolvit cursurile de dramă şi comedie ale Conservatorului.
 
A urmat studii de regie teatrală şi cinema la Viena, Berlin, Roma. Revenit în ţară, activează ca director de scenă la Teatrul „Bulandra” şi Teatrul „Maria Ventura”. Printre multe alte piese a regizat, în 1933, „Cuceritorul” de Bernard Shaw şi, în 1934, „Spioana” de J. Tepa. Visul lui nerealizat a fost să pună în scenă piese de Shakespeare şi Eschil.
 
În 1934, începe, la Roma, studii de arta filmului la studiourile CINES. În octombrie participă la Conferinţa Internaţională de teatru „Volta”, după care relatează în revista „Vremea“. În 1929, a debutat ca poet, tipărind un volum de stihuri - Agonia - şi altul intitulat Urmare, ce ilustrează expresionismul ortodoxist autohton. De asemenea, scrie o scurtă piesă - Dialog între închipuiri, o nouă interpretare în duh creştinesc a „Meşterului Manole”. Totuşi, cea mai importantă operă a sa publicată este monografia „Shakespeare”.
 
Dragostea dintre Haig Acterian şi Marietta Sadova, soţia omului de teatru Ion Marin Sadoveanu, nu s-a întrerupt nici când a studiat la Viena şi Berlin, nici când participa la congres la Roma. Dragostea lor tulburătoare, scrisorile sunt cuprinse în cartea, care se citeşte ca un tulburător roman de dragoste, „Dragoste şi viaţă în lumea teatrului”.
 
Ulterior, a fost întemniţat la Jilava şi în penitenciarul Lugoj. În 1943 pleacă pe frontul de răsărit, ca urmare a unei legi date de mareşalul Ion Antonescu. A fost înrolat în Regimentul 23 infanterie la 16 februarie 1943, ca soldat, unde a fost trimis în primele linii ale frontului, şi încetează din viaţă în Cuban, la data de 8 august 1943.

 
Până la sfârşitul vieţii, Marietta Sadova nu a încetat să îl iubească pe acela căruia i-a dăruit inima şi întreaga ei fiinţă. L-a venerat şi i-a rămas credincioasă până în ultima clipă a vieţii. A fost o iubire tulburătoare, precum aceea între Tristan şi Isolda.

Informațiile au fost culese din cartea „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, semnată de Simion Tavitian, disponibilă în Biblioteca Virtuală, secțiunea Cărți despre Dobrogea.