Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
02:19 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Ibrahim Themo, doctorul sufletului…

ro

23 Nov, 2018 00:00 2087 Marime text

Ibrahim Themo sau, după numele său real, Ibrahim Ethem a fost la origine albanez și un bun musulman practicant. Acesta s-a născut la Struga, în zona sudică a Macedoniei, în mijlocul unei familii care provenea din satul Piatra Albă, din Albania.
 

 
Themo a fost profesor și medic ocultist de renume. S-a distins prin interesul pentru lupta conaționalilor săi, dar și prin dorința de a contribui la dezvoltarea orașului Medgidia. De asemenea, a militat și pentru emanciparea Albaniei.
 
Iubitor a tot ceea ce a însemnat Medgidia și, implicit Dobrogea, Ibrahim Themo a întemeiat două organizații, respectiv „Junii turci” și „Uniunea și progres”. Fiind arestat de patru ori, decide să își modifice numele din Ethem, în Themo, pentru a i se putea pierde urma.
 
A absolvit studiile în domeniul medical în anul 1892 și a activat în cadrul spitalului Haydarpașa din Istanbul, pentru ca, ulterior, să se refugieze în Constanța, în 1895, unde a primit cetățenia română.
 
Themo a arătat foarte multă bunăvoință de-a lungul anilor și, dedicându-se profesiei sale, a oferit servicii medicale gratuite pentru cei care nu își permiteau acest lucru, la Medgidia.
 
Petru Vulcan îl descrie astfel: „Medic de plasă de un deceniu aproape și aducând reale servicii populației musulmane prin faptul că, așa fatalistă cu e la orice caz de boală sau epidemie, în loc de ajutor medical, recurge la hoge sau se resemnează. Prin povețe și printr-o îngrijire părintească, doctorul a izbutit să facă populațiunea tătară și musulmană să-l cheme în caz de nevoie, știut fiind că femeile musulmane mai bine ar prefera să moară, decât să cheme lângă ele un doctor creștin”.
 

Activitatea sa a fost complexă: Themo a contribuit la înființarea câtorva școli musulmane în localități din Dobrogea, îndemnând populația să își trimită copiii să învețe. Un alt lucru pentru care a militat a fost emanciparea femeii musulmane.
 
Ibrahim Themo s-a implicat și în activitatea politică, făcând parte din rândul conservatorilor democrați ai lui Take Ionescu. A luat parte la cel de-al Doilea Război Balcanic și la Primul Război Mondial, activând ca medic pe frontul din Moldova. Acesta a fost recunoscut și pentru faptul că avea o bună experiență cu „frigurile galbene” sau febra palustro-pernicioasă care a făcut victime în Medgidia o perioadă.
Era „atras de locurile de baștină, oscilând între țara de origine și patria de adopție, acționând ca revoluționar și ca apărător al comunității musulmane din Dobrogea”.
 
A publicat multe articole și a înființat câteva publicații cum sunt „Vocea națiunii” („Sada-yi Millet”), „Conducătorul conversațiunei în românește și turcește”, ba chiar a publicat și „Dicționarul turc-român”.
 
A fost unul dintre liderii locali ai Partidului Poporului. Totodată, s-a făcut cunoscut și prin activitățile politice pe care le-a demarat la Medgidia, cât și la nivel județean (membru în Consiliul Județean din partea partidului).
 

Avocatul Dan Alecu spune despre acesta că „era pe lângă un bun curant și un bun doctor al sufletului. Era blând, se apropia de oameni și le alina suferințele, fiind iubit de toată populațiunea”.
 
În 1945, acesta moare, la vârsta de 80 de ani, fiind înmormântat într-un sicriu învelit în tricolorul țării adoptive, în cimitirul musulman de la Medgidia. O ultimă dorință a lui Ibrahim Themo, care a dat dovadă de dărnicie nemărginită, a fost ca pomana care urma să fie împărțită după moartea lui să ajungă la oamenii sărmani, la bolnavi și orfani, timp de trei zile.
 
Ibrahim Themo a fost un albanez musulman, dar cu inimă românească, dobrogeană, un om care a militat pentru drepturile minorității din care făcea parte, dar și un om care a contribuit la domeniul medicinei în perioada în care a activat ca doctor. Pentru comunitatea musulmană din orașul său adoptiv, Medgidia, rămâne un reper important în procesul de emancipare și afirmare.

Datele au fost culese din lucrarea „Personalități marcante ale Medgidiei”, scrisă de Adrian Ilie. Imaginea care însoțește articolul reprezintă o ilustrație din aceeași carte.
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii