#Dobrogeaetnică Repere și somități. Între filozofie și matematică - Aram Frenkian, vorbitor de sanscrită, născut la Constanța

Născut la 20 martie 1898 la Constanța, Aram Frenkian a urmat studiile medii în București, la Liceul „Gheorghe Lazăr”, distingându-se de pe atunci prin înclinații deosebite spre matematică și filozofie. Studiind singur limbile elenă și latină, urmează, între anii 1923-1926, cursurile universitare.
 

 
După obținerea licenței, pleacă la Paris, unde studiază timp de doi ani filozofia, la Sorbona și L’Ecole des Hautes Etudes. Pe lângă filozofie, în preocupările sale se înscriu limbile clasice și orientale, printre care sanscrita. Acestea l-au ajutat în formarea unui orizont istoric larg, a unei perspective istorice comparative în activitatea de traducător și comentator, începută în jurul anilor 1930.
 
Întors în țară, în 1931, obține doctoratul în litere și filosofie cu teza „Cosmologia lui Heraclit din Efez”, notată cu „Magna cum laude”.
Cariera universitară o începe în anul 1937 ca asistent de limba elină. În 1945 este numit conferențiar la Facultatea de Filologie clasică. Rodul muncii sale universitare s-a materializat în Cursul de istorie a literaturii eline din perioada clasică, sec. V, IV, în care sunt analizate cu competență și profunzime cauzele economice, sociale și politice care au stat la baza capodoperelor eline.
 
Prin tot ceea ce a scris, fie că e vorba de lumea homerică, de Heraclit ori Aristotel, de tragicii sau scepticii greci, fie că s-a aplecat asupra unor teme din filozofia indiană, a relevat sensuri noi. Homer și filosofia presocratică au fost, în general, domeniile care i-au atras în mod deosebit atenția. Încă din anul 1933 a întreprins publicarea unor studii de filozofie presocratică prin care reușește să analizeze în amănunt ideile acestor doi mari filosofi. În comentariile și traducerile despre Diogene, Laertius, Empiricus, Plotin, Eschil, Sofocle, Euripide, Platon, în cele peste cincizeci de studii și cărți, cu probitate științifică și cu un deosebit simț al ierarhiei valorilor, a abordat probleme de istoriografie filosofică din unghiuri diverse, acordând egală atenție atât amănuntului, cât și viziunilor de ansamblu. Astfel, studiul clasic a căpătat la noi și consistență, dar mai cu seamă originalitate. El a dat subtile interpretări textelor pe care le-a studiat. Mai mult, și-a însoțit studiile de vaste bibliografii, modele în cercetare și documentare.
 
Despre Aram Frenkian, D.M. Pipidi scria: „De la teza sa despre Mimesis și muzică, până la recentul comentariu la opera lui Diogenes Laertios, munca lui Aram Frenkian a îmbogățit cu contribuții durabile patrimoniul filologiei clasice românești, explorând, pentru întâia oară în țara noastră, domenii înainte necercetate și adăugându-și silințele la ale cercetătorilor din țări cu vechi tradiții de lucru în vastul câmp al științei antichității”.
 
Datele au fost culese din lucrarea „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, scrisă de Simion Tavitian, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.