#Dobrogeaetnică Repere și somități. Prima zi de școală din viața lui Petre Frangopol. „Tu ai nume grecesc, dar ești român“

Născut pe 26 mai 1933, la Constanța, academicianul Petre T. Frangopol, doctor în fizică și chimie nucleară, a urmat tradiția familiei, devenind al treilea chimist al familiei Frangopol din Constanța, după Dumitru Frangopol (1884 - 1952), absolvent al Școlii Politehnice din München (unde își susține și doctoratul, în 1910), care înființează primul Laborator de Chimie al Portului Constanța, al cărui prim șef a fost, între anii 1915-1927, respectiv inginerul Ion Frangopol, care a lucrat între cele două războaie mondiale în industria petrolieră, la Ploiești (1930-1950). Lucrările acestuia au fost citate de prof. Negoiță Dănăilă, întemeietorul învățământului și cercetării de chimie industrială din România.
 

 
Membru de onoare al Academiei Române - Secția de științe chimice din anul 2012, constănțeanul Petre Frangopol a urmat Școala primară nr. 1 din localitate (1940-1944), apoi Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1944-1951). A beneficiat de reglementările acelor vremuri și, în paralel cu clasa a X-a, s-a înscris la cursul de pregătire al ultimei clase de liceu, a XI-a, astfel că a absolvit în același an ambele clase.

Copilăria lui Frangopol, povestită chiar de ilustrul academician

În „Mediocritate și Excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, Petre Frangopol vorbește la un moment dat de tatăl lui, care a fost pe front, cât și de prima lui zi de școală. „Tata, grec de origine, născut la Constanța în 1887, după absolvirea a cinci clase primare, a început să lucreze de la 12 ani la cașeriile de la Hârșova, până a fost luat în armată. A fost concentrat mai mulți ani neîntrerupți, apoi a fost pe front în Primul Război Mondial, unde statul în tranșeele pline de apă l-a îmbolnăvit de un crunt și dureros reumatism cronic articular, care l-a chinuit toată viața. A fost funcționar magazioner la cea mai mare firmă de import-export mărfuri coloniale, cum era expresia pentru produsele din import, N. Gheorghiu din Constanța, proprietarul Hotelului Carlton, ce a fost dărâmat, vizavi de Hotel Grand, unde lucra de dimineață până seara, când venea frânt de oboseală acasă.
Era un avid cititor al presei și al revistelor ilustrate care, existente în casă, mi-au deschis interesul pentru a învăța să scriu înainte de a intra în clasele primare, apoi să citesc presa, obicei care nu m-a părăsit până astăzi”, povestește academicianul.
 
Prima zi de școală a fost una dintre cele mai mari lecții pe care le-a primit Petre Frangopol, însă nu de la instituția de învățământ, ci chiar de la tatăl lui, care i-a pasat în acel moment dragostea și respectul față de România. „Mi-aduc aminte și acum de prima zi de școală primară, unde am fost condus de tata... Drumul trecea pe lângă Școala Elenă, vizavi de Biserica Grecească, cu învățământ integral în limba greacă. Mi-a strâns mânuța și mi-a spus apăsat: „Tu ai nume grecesc, dar să știi că ești român, ca și tatăl tău, care a luptat pe front pentru această țară, pe care să o iubești ca și mine; nu ai ce căuta la școala greacă”. Mai târziu am înțeles semnificația acestor vorbe, când am aflat de istoria numelui și a familiei Frangopol din Constanța.
 
Cruciadele, așa cum au fost numite cele opt expediții organizate ca trupe armate, au fost întreprinse între secolele XI și XII de Europa creștină pentru recucerirea locurilor sfinte de la Ierusalim, căzute în mâna turcilor. Aceste armate, puternic înarmate, stabileau în drumul lor, prestabilit, garnizoane fixe, permanente, mai exact, construiau cetăți mari, fortărețe înconjurate de locuințe, care constituiau locuri de popas și de alimentare a miilor de cruciați. Una din aceste garnizoane este în centrul Peleponezului, în Grecia, la Mistra, aproape de orașul Sparta. Din relațiile cruciaților cu localnicele s-au născut puii francilor sau franco poulis. De aici a derivat numele de Frangopoulus”, notează Petre Frangopol.
 
A fost sau este membru al mai multor societăți de renume: Institutul Internațional de Oceanografie - Centrul Operațional al Mării Negre (din 1999); Societatea Franceză de Chimie (1969-1990); Societatea Americană de Chimie (1970-1990); Societatea Germană de Chimie (din 1971); Societatea Română de Chimie; Societatea Română de Biofizică.

Printre domeniile care l-au preocupat pe Petre Frangopol se numără: chimia organică, chimia fizică organică, radiochimia, chimia biofizică, biofizica, fizica medicală, arheometrie, oceanografie, politici ale științei și management în acest domeniu, scientometria, istoria chimiei în România. În prezent, este membru al Societăților de Chimie din România și Germania.
 

Este autor a peste 331 de lucrări științifice publicate în periodice românești și străine de specialitate, peste 150 fiind menționate de Science Finder - publicație a Societății de Chimie din America. De asemenea, 74 de articole privind politici ale științei în România au fost publicate în suplimentul Aldine al ziarului România Liberă, în perioada 1999-2008, 10 articole despre scientometrie au fost publicate în Revista de Chimie și Revista de Politica Științei și Scientometrie și numeroase alte articole în publicații precum Contemporanul, Tomis, Tribuna Școlii, Steaua (Cluj-Napoca), Forum, Știință și Tehnică, Curierul de Fizică.
 
Distincții: Premiul „Constantin Miculescu" al Academiei Române pentru cercetări în domeniul chimiei biofizice (1990);
Diploma de onoare a Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei" (2006) pentru contribuții deosebite în activitatea institutului, de la înființarea acestuia;
Diploma de Profesor de Onoare al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca (2008);
Marea diplomă de onoare a Comisiei Naționale de Arheometrie (1997).
 
Sursa foto: Wikipedia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Petre_T._Frangopol)
 

Citește și:
 
#citeşteDobrogea Academicianul dobrogean Petre Frangopol aniversează 85 de ani. Respect pentru genialitatea unui mare român