Eugen Ciuchi, poetul visător care scria din mijlocul naturii despre Dobrogea

Poetul Eugen Ciuchi s-a născut în Bacău, pe 24 decembrie 1884, într-o familie modestă. A urmat cursurile liceului în Bacău şi Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti.
 
În anul 1908, după terminarea facultăţii, din pricina faptului că a fost crescut în condiţii grele, începe să lucreze pentru a se putea întreţine, încercând totuşi să îmbine acest lucru şi cu pasiunea sa pentru scris şi poezie. 1914 a fost pentru el un an care i-a deschis noi orizonturi, deoarece se angajează ca bibliotecar în cadrul Fundaţiei Universitate „Carol I”, perioadă în care a fost remarcat ca fiind extrem de conştiincios în privinţa sarcinilor de serviciu care îi erau atribuite.
 

 
Această perioadă a fost cea în care şi-a îmbogăţit cunoştinţele literare, profitând la maximum de lucrările valoare aflate în bibliotecă.
 
Din punct de vedere literar, acesta s-a făcut remarcat prin versurile sale, articolele şi recenziile pe care le scria de cele mai multe ori din mijlocul naturii, acolo simţind că îşi poate dezvolta talentul creator cel mai bine. Le-a publicat în mai multe ziare: „Tribuna liberală”, „Stejarul”, Revista Societăţii „Prietenii Istoriei Literare”. A fost şi un colaborator vivace în revista „Convorbiri literare” şi a publicat sporadic în revista „Semănătorul”.
 
O perioadă a fost profesor de limba română la Liceul „Mihai Eminescu” din zona Dorobanţi, oar în câteva rânduri a predat istoria şi geografia la Liceul Principelui Mihai.
 
În revista „Convorbiri literare” a fost apreciat ca fiind „o fire sensibilă. În poeziile sale se observă influenţa eminesciană. A cultivat teme prin care se refugia în contemplarea propriei stări de durere pentru iubirea ratată sau de bucurie atunci când se afla în mijlocul naturii”.
 

Din opera sa fac parte volumele „Din taina vieţii”, publicat în anul 1935, şi „Din vremi întunecate”, publicat în 1922.
 
Fiind un mare iubitor de natură şi de tot ceea ce îl înconjoară, a găsit în Dobrogea un astfel de loc. Eugen Ciuchi a publicat în revista „Analele Dobrogei” două poezii, „Cântec” şi „Amurg”, pe care le puteţi citi integral accesând Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa. Poeziile se regăsesc în numărul 4, anul IV, 1923 al revistei. Vom reda câteva strofe dintr-o poezie pe care o semnează:
 
„Călătoare cete
De cocori, sub stele,
Trec neogoiete
Doruri trec cu ele.
 

Se tot duc pribege.
Zările de schimbă,
Pân vor înţelege
Că-n zadar se plimbă !
 
Iar atunci în stoluri
Vor veni zorite
Dând cu drag ocoluri
Vetrei lor iubite...”