In memoriam Nina Arbore, pictoriţa care a zugrăvit Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Constanţa

Astăzi se împlinesc 130 de ani de la naşterea pictoriţei Nina Arbore, cea care şi-a legat definitiv numele de Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Constanţa, ea fiind cea căreia i s-a încredinţat zugrăvirea lăcaşului, în anul 1936.
 


Tamara Nina Arbore s-a născut la 8 octombrie 1889, în Tecuci, într-o familie de boieri intelectuali din Basarabia. Tatăl său, Zamfir Ralli-Arbore, era scriitor şi a încurajat talentul artistic al fiicei sale, trimiţând-o să studieze la Academia de Pictură din Munchen şi mai apoi la Paris, în atelierul lui Henri Matisse (se pare că celebrul francez, atunci când a pictat „La blouse roumaine“, a fost inspirat chiar de artista româncă).
 
În capitala franceză, Nina Arbore ia contact cu avangardismul, pe care îl va promova la întoarcerea în ţară, alături de grupul format din Victor Brauner, Nicolae Tonitza sau Miliţa Petraşcu.
 
Ilustrează, în perioada interbelică, revistele „Adevărul literar şi artistic” şi „Cuvântul liber” şi participă la expoziţiile Societăţii de Arte Frumoase din Basarabia. Figurează în numeroase cataloage de artă ale timpului.
Pictura ei are influenţe expresioniste şi foviste, bucurându-se de succes printre colecţionari şi criticii de artă ai epocii. La Expoziţia Internaţională de Arte Plastice de la Barcelona, din anul 1929, artista este distinsă cu Diploma de Onoare.
 
Operele sale au fost incluse în multiple colecţii publice - Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Colecţiilor de Artă Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti sau Biblioteca Academiei Române.
 
Proiectul zugrăvirii Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, a cărei sfinţire a avut loc la 17 octombrie 1937, a venit ca o încununare a parcursului artistic al Ninei Arbore, care şi-a dovedit sieşi şi posterităţii că, deşi avea o formaţie avangardistă, a putut crea, pe o suprafaţă de 2.000 m², o splendidă pictură neobizantină, în stil fresco-secco, elegantă, armonioasă şi sobră.
 

Recepţia finală s-a făcut în 29 noiembrie 1938, comisia fiind formată de episcopul Gherontie Nicolau, George Oprescu, directorul muzeului „Toma Stelian“, Camil Ressu, directorul Academiei de Belle Arte din Bucureşti, Horia Grigorescu, primarul oraşului, şi preotul Ioan Roşculeţ, arhitectul Berechet şi pictoriţa Nina Arbore. 
 
Ocazia i-a prilejuit lui George Oprescu remarca: „Nu cred că mă înşel afirmând că biserica, aşa cum a ieşit din planul arhitectului şi din mâna pictoriţei, va fi o podoabă a oraşului şi una din frumoasele noastre clădiri religioase din ultimul timp“.
 
Pictoriţa mai  are în „palmares” zugrăvirea bisericii „Sfântul Ilie“ din Sinaia, precum şi mozaicurile catedralei din Deva.
 
Citeşte şi:
 

Constanţa de odinioară Povestea unei pictoriţe, scrisă cu penelul pe pereţii bisericii (galerie foto)