Ioan N. Roman, publicist şi politician care s-a remarcat prin iubirea pe care a avut-o pentru ţinuturile Dobrogei

I.N. Roman s-a născut pe 20 iulie 1866, în comuna Tropoclo, judeţul Ismail, astăzi satul Răuseni din judeţul Botoșani. Era fiul unui baci român, originar din Satu-Lung.
 
Personalitatea lui Ioan N. Roman a fost și este foarte cunoscută în Constanţa, în Medgidia, dar și în Dobrogea, cât și pe plan naţional. Se poate spune că Ioan N. Roman este unul dintre cei mai importanţi oameni politici ai începutului de secol în Dobrogea. Pe umerii săi au fost puse marile griji ale acestei provincii, atât de mult râvnită de alţii, răscolită de războaie şi pe nedrept ignorată.

Ioan Roman a studiat mai întâi la Săliște, pentru ca mai apoi să facă școala în localitatea Hârlău. Pentru că întotdeauna a fost un elev silitor, tatăl său a decis să îi cultive intelectul la Liceul „Ștefan cel Mare” din Iași, acolo unde devine și bursier. În anul terminal al liceului îl cunoaște pe poetul Mihai Eminescu, iar după contactul direct cu acesta începe să iubească tot mai mult poezia și arta scrisului. Însă începe studiile juridice la Bruxelles, pe care le și încheie prin teza de doctorat numită „Protestation des Roumains de Transylvanie et de Hongrie contre l'oppression magyare".
După ce revine în ţară, în anul 1897, lucrează în cadrul Judecătoriei Curtea de Argeş, fiind apoi numit judecător la Medgidia. De reţinut despre Ioan N. Roman este că după ce începe și lucrează ca avocat în anul 1900 la Constanţa, în 1910 va deveni primar al orașului de la malul mării.
Revenind la cariera sa scriitoricească, Ioan N. Roman debutează în 1882 în revista „Albina”, pentru ca apoi să scrie și în revista „Familia”.
În perioada anilor 1885-1890 publică numeroase pagini în „Convorbiri Literare“, „România Literară“, „Literatură şi ştiinţă“, „Munca“, „Viaţa“ şi altele. În anul 1893, se stabilește la Sibiu, unde lucrează alături de Ioan Raţiu în redacţia ziarului „Tribuna”.
Despre Ioan N. Roman se spune că era „un bărbat de statură mijlocie, brunet, frumos, cu fruntea boltită, figură delicată, cu doi ochi negri expresivi care marcau o faţă blândă, înconjurată de o barbă neagră tunsă scurt, fiind simţitor, delicat în vorbă şi mişcări şi dând dovadă de o bunătate captivantă”.
Alături de prof. Constantin Brătescu, Ioan N. Roman s-a aflat la originea fondării „Societăţii culturale dobrogene“, care își propunea studiul trecutului și prezentului Dobrogei, răspândirea în cercuri largi a acestor cunoștinţe, precum și fondarea unui muzeu regional, înfiinţarea de biblioteci și reviste culturale.
Omul cuvintelor, Ioan N. Roman a fost apreciat de foarte multă lume, deoarece avea calităţi de excepţie şi era un naţionalist convins. Deși a plecat relativ repede din Medgidia, a păstrat legătura cu orașul. S-a zbătut pentru Dobrogea, pentru Constanţa. A fost catalogat de Nicolae Iorga drept „Patriarhul Dobrogei”.
În 1905, profund preocupat de situaţia oamenilor din Dobrogea, a publicat o serie de articole și studii de o importanţă deosebită, printre care „Dobrogea şi Drepturile politice ale locuitorilor ei”, „Studiul asupra proprietăţii rurale din Dobrogea”, „Codul proprietăţii funciare otomane din 1858” şi „Legile româneşti referitoare la proprietatea imobiliară rurală din Dobrogea”.
I.N. Roman a fost prezent în ziarul „Neamul Românesc” alături de Nicolae Iorga, dar și în „Drapelul”, „Farul”, „Ovidius”.
Esenţial pentru Dobrogea a fost faptul că avocatul și publicistul Ioan N. Roman întemeiază, în 1920, împreună cu Constantin Brătescu, revista „Analele Dobrogei“, care din 1924 va continua să fie editată în Cernăuţi.
În ultimii săi ani de viaţă, Ioan N. Roman a revenit la prima sa dragoste, scrierile lui Mihai Eminescu, și, împreună cu câteva personalităţi constănţene, a format societatea „Pro - Eminescu”, scopul acesteia fiind de a ridica o statuie a poetului pe faleza Mării Negre, ceea ce s-a și înfăptuit, dar după moartea lui Roman.

În data de 12 iulie 1931, Ioan N. Roman, cel care şi-a legat soarta de Dobrogea, de Constanţa, dar și de Medgidia, moare după o suferinţă grea.
Pentru a îl omagia pe Ioan N. Roman, municipalitatea a ridicat în amintirea lui un bust din bronz, realizat de I. Dimitriu-Bârlad, astăzi regăsindu-se în parcul din faţa Bibliotecii Judeţene „I.N. Roman“.
Dobrogea l-a mai răsplătit pentru eforturile sale şi în alte dăţi: în anul 1960, autorităţile au atribuit numele lui Ioan N. Roman străzii ce leagă bulevardul Alexandru Lăpușneanu de străzile Mihai Viteazu și Ion Lahovari. De asemenea, liceul care poartă numele fostului primar încă din 1995 a fost o altă dovadă de apreciere faţă de acesta. Din 2003, și Biblioteca Judeţeană Constanţa a primit numele lui Ioan N. Roman.
Și Medgidia a dorit să îl omagieze, astfel că, în anul 1936, s-a instituit un cămin cultural în Medgidia care purta numele „I.N. Roman” şi era găzduit în casa lui Ibrahim Themo, iar în 2006, i-a fost conferit titlul de cetăţean de onoare al localităţii.
În locuinţa sa din bulevardul Carol nr. 110 (azi, bulevardul Tomis), familia a decis ca bogata şi valoroasa-i bibliotecă să fie pusă la dispoziţia publicului, aceasta funcţionând ca bibliotecă publică până în vara anului 1941.