Istoricul Constantin Tudor, partener în proiectul ZIUA de Constanţa, numit cetăţean de onoare al oraşului Călăraşi

Demarată în urmă cu o lună, ampla campanie ZIUA de Constanţa dedicată istoricului Adrian V. Rădulescu are în spate o frumoasă întâmplare, ce se leagă şi de numele proaspăt numitului cetăţean de onoare al oraşului Călăraşi, istoricul Constantin Tudor.
 
De la propunerea redactorului-şef al cotidianului ZIUA de Constanţa, Emilian Andrei, de a schimba denumirea Şcolii Gimnaziale nr. 1 din comuna Dorobanţu (judeţul Călăraşi), conferindu-i numele ctitorului prof. univ. dr. Adrian V. Rădulescu, şi până la ceea ce se întâmplă astăzi cu adevărat, am avut de parcurs etape importante, în care ne-au fost alături oameni ce respectă istoria şi personalitatea celui omagiat.
 

 
Şi pentru că era nevoie de o punte care să lege ideea cu fapta, istoricul constănţean Stoica Lascu a sugerat să luăm legătură, la Călăraşi, cu colegul său, istoricul Constantin Tudor, actualmente rector al Universităţii Populare „Petre V. Haneş“ din Călăraşi.
Aşa încât istoricul călărăşean a devenit partener important în proiectul ZIUA de Constanţa, intitulat #AdrianV.Radulescu-ctitorul, şi ne-a sprijinit cu tot ceea ce a însemnat oficializarea documentelor care astăzi atestă că începând cu data de 5 octombrie 2018 în comuna Dorobanţu din judeţul Călăraşi va exista Şcoala Gimnazială „Prof. univ. dr. Adrian V. Rădulescu“.

Meritele unui călărăşean autentic

Cu prilejul Zilelor Municipiului Călăraşi, în sala de spectacole „Barbu Ştirbei” a Centrului Judeţean de Cultură şi Creaţie, Primăria Municipiului Călăraşi a acordat cinci titluri de cetăţeni de onoare unor călărăşeni care s-au remarcat prin activitate şi rezultate remarcabile doctorul în istorie, profesor Constantin Tudor fiind unul dintre aceştia.
 
„De un an sunt pensionar şi folosesc o metaforă istorică, cea pe care moş Ion Roată a spus-o atunci când s-a întâlnit cu Alexandru Ioan Cuza: «Dacă te-a scuipat boierul, te pupă Domnul şi ţi-a curăţat ruşinea». Astăzi (n.r. - vineri, 21 septembrie) primesc un titlu pe care, fără falsă modestie, îl merit, pentru că iubesc oraşul, iubesc călărăşenii şi, în aceeaşi măsură, iubesc istoria acestui oraş. Viaţa din 1981, odată cu înfiinţarea judeţului, m-a dus în funcţii pe care aş fi fariseu să spun că nu mi le-am dorit. Am fost numit director la Arhivele Statului când nu aveam nimic, nici măcar clădire. Am salvat de la degradare un monument de arhitectură, Cazarma Pompierilor, pe care cu eforturi deosebite am transformat-o în ceea ce este astăzi, în Filiala Călăraşi a Arhivelor Naţionale. La Prefectură am reuşit, cu ajutorul unor colegi şi al unui vicepreşedinte de la Consiliul Judeţean, Marian Drăgan, să aducem două milioane de la Banca Mondială pentru a începe reabilitarea Palatului Administrativ al judeţului Călăraşi. Sper ca eforturile noastre să nu rămână fără finalitate. Trebuie să readucem Palatul Administrativ acolo unde merită. Am întemeiat Festivalul Internaţional de Folclor care astăzi se numeşte Hora Mare şi mai este o manifestare care mă bucură că a prins din nou contur. Este vorba de festivalul folcloric «La Fântâna Dorului». Eu, împreună cu răposatul Mitică Sandu, căruia îi aduc aici un omagiu, am întemeiat acest festival. Iubiţi Călăraşiul, pentru că merită” (sursa www.observatorcl.info).

Iată cine este prof. dr. Constantin Tudor!

S-a născut pe 14 aprilie 1952, în comuna Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi. A urmat cursurile gimnaziale şi liceale în municipiul Călăraşi, unde familia sa îşi stabileşte domiciliul în anul 1962.
Este absolvent al Facultăţii de istorie-geografie din cadrul Universităţii „Ovidius“ din Constanţa (1974) şi al Facultăţii de istorie-filosofie din cadrul Universitaţii din Bucureşti (1977). Din anul 1999 este doctor în istorie, lucrarea sa, intitulată Administraţia românească în Cadrilater (1913-1940), fiind o premieră în istoriografia românească.
 
Tudor Constantin a fost şi a rămas un îndrăgostit de  meleagurile natale, activând ca profesor de istorie la şcolile gimnaziale din Ulmu, Grădiştea, Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul“ Călăraşi şi la Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei“ din Călăraşi, al cărui titular a fost  în perioada 2001 - 2017.
 

Este întemeietorul Filialei Călăraşi a Arhivelor Naţionale, instituţie pe care a condus-o de la înfiinţare (1 februarie 1981) şi până la 30 octombrie 1989. În această calitate a fost iniţiatorul proiectului de reabilitare a fostei cazărmi a pompierilor din Călăraşi, unde în anul 1988 au fost mutate Arhivele călărăşene, sediu în care funcţionează şi azi.
Timp de peste şase ani (noiembrie 1989 - ianuarie 1996), a ocupat funcţia de inspector-şef al fostului Inspectorat judeţean pentru cultură Călăraşi, calitate în care a fost iniţiatorul mai multor acţiuni cu caracter cultural, dintre care amintim Festivalul Internaţional de Folclor, rebotezat între timp Festivalul „Hora Mare“.
A fost prefect al judeţului Călăraşi în două rânduri (15 ianuarie-15 noiembrie 1996 şi 12 ianaurie 2001 - 13 decembrie 2004). În cel de-al doilea mandat a fost iniţiatorul proiectului de reabilitare a localului Prefecturii, proiect care a atras suma de 2 milioane de dolari de la Banca Mondială.
În legislatura decembrie 2004-2008 a fost deputat de Călăraşi, calitate în care a fost iniţiator şi susţinător al mai multor proiecte legislative, printre care şi Legea privind siguranţa în unităţile de învăţământ preunversitar.
În perioada anilor 2009-2017 a ocupat funcţia de inspector şcolar general adjunct şi inspector şcolar general la Inspectoratul şcolar judeţean Călăraşi, funcţie din care s-a pensionat la 1 septembrie 2017.
Din octombrie 2001 are şi calitatea de cadru didactic universitar, ca şef lucrări dr. la Filiala Călăraşi a Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.
A desfăşurat o prodigioasă activitate publicistică şi editorială, articolele sale cu caracter istoric fiind publicate atât în reviste de specialitate, cât şi în săptămânale locale. Este întemeietor  şi conducător de gazete şi reviste locale, dintre care amintim Sud, Dunărea de Jos, Dialog şi Evenimentul de Călăraşi, săptămânalul din urmă fiind şi cel al cărui patron a fost.
A publicat 28 de cărţi cu caracter ştiinţific sau de popularizare a trecutului istoric al meleagurilor călărăşene. A fost primul istoric român după Pompei Samarian care a abordat istoria oraşului Călăraşi, preocupările sale în acest domeniu văzând lumina tiparului la Editura Sport-Turism din Bucureşti, în anul 1984, la Editura Alas din Călăraşi, în 1993 şi la Editura locală Agora, în 2008. Este singurul autor al unor lucrări monografice despre istoria judeţului Călăraşi, prima lucrare, intitulată Judeţul Călăraşi. Istorie – Tradiţii – Cultură, fiind publicată în anul 1995 de Editura Pământul, iar cea de a doua, cu titlul Judeţul Călăraşi. Studiu istorico-etnografic, a fost publicată la Editura Agora în anul 2010.
A fost implicat şi în activitatea privată, înfiinţând firme locale, cum au fost: Tucon SRL, Tudor ’92 SRL, Agrirom SRL. Activitatea din domeniul privat i-a fost de ajutor în perioada noiembrie 1996 - ianuarie 2001, când a ocupat funcţia de vicepreşedinte executiv la Camera de comerţ, industrie şi agricultură Călăraşi. În prezent este asociat majoritar la firma Zet Media SRL.

Este un bun creştin şi a susţinut direct activitatea Bisericii Ortodoxe Române în calitatea de membru al Adunării Naţionale a BOR, calitate pe care a deţinut-o în legislaturile 2001-2004 şi 2005-2008.
A fost ales în două rânduri consilier local, în legislaturile 2000-2004 şi 2008-2012, dar a activat în calitatea de consilier local doar 6 luni în perioada iunie 2000-ianuarie 2001, renunţând la mandate din motive obiective.
Din aprilie 2018 este rector al Universităţii Populare „Petre V. Haneş“ Călăraşi.
Este căsătorit, are doi copii şi trei nepoţele.
 
Sursa foto: ISJ Călăraşi
 
Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
 
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu - om de cultură şi prefect al judeţului Constanţa (documente)