”Mă leg ca și de azi înainte să cînt mereu cu poporul” Ioan Dimitrie Chirescu, compozitorul din Cernavodă care a cucerit Parisul (video)

Printre compozitorii români din prima jumătate a secolului XX se regăseşte şi compozitorul dobrogean Ioan D. Chirescu, născut pe 5 ianuarie 1889, la Cernavodă. Tatăl său, Dimitrie Chirescu, a fost un cărturar care a luptat pentru răspândirea limbii române în rândul populaţiei dobrogene.
 

 
„Dorinţa mea, ca şi a tuturor oamenilor cinstiţi din lumea întreagă, este să avem o pace deplin asigurată, pentru că numai astfel se poate munci şi crea rodnic în toate domeniile, cu atît mai mult în cel al artei. Mă leg ca şi de azi înainte să cînt mereu cu poporul”, spunea Ioan Dimitrie Chirescu.
 
Unul dintre cei mai populari compozitori şi dirijori români, Ioan Dimitrie Chirescu a încântat cu muzica sa atât pe cei de la sat, cât şi pe mai marii ascultători de cântece bune. Creaţiile sale erau catalogate drept „cântece înflăcărate ce răsună puternic”. Ioan Dimitrie Chirescu a îndrumat, cu multă competenţă, un număr mare de studenţi, care au ajuns datorită lui dirijori de excepţie.
 
În copilărie, învaţă la Cernavodă, apoi se înscrie la Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti. După o perioadă, urmează concomitent Facultatea de Teologie şi Conservatorul. I-a avut ca profesori pe marii muzicologi Alfonso Castaldi, Dumitru Georgescu Kiriac. S-a perfecţionat la Şcoala „Cantorum” din Paris.
 
Chiar dacă a studiat departe de casă, în timpul său liber încercă să păstreze relaţiile cu oraşul său natal, făcând parte din ansamblul coral al Cernavodei în anul 1907. Ca mulţi alţii, a trebuit să meargă pe front în momentul în care România a intrat în Război, participând la bătălia de la Mărăşeşti. Pe front se întâmplă însă ceva deosebit: a compus una dintre cele mai frumoase creaţii ale sale, „Mama”, pe versuri de Gh. Roiban, pe care a tipărit-o pe o foaie sub titlul „În repaus”.
 
În anul 1922, aflându-se la Paris pentru perfecţionare, Ioan D. Chirescu înfiinţează împreună cu câţiva prieteni de-ai săi, printre care Constantin Bobescu, Mihail Vulpescu, Constantin Stroescu, asociaţia corală „Hora”, prin care încântă publicul parizian cu concerte de muzică corală românească.
 
Ioan D. Chirescu este autor a peste patru sute de piese corale, cele mai multe având ca sursă de inspiraţie folclorul muzical românesc. Acestea urmăresc trei direcţii, respectiv piese didactice, aranjate pentru voci de copii, creaţii religioase, care se înscriu în genul motetului şi cel al misei, şi pentru coruri propagandistice, scrise după instalarea regimului comunist.

 
Chirescu a fost şi dirijor şi director artistic al societăţii corale „Carmen” din Bucureşti. S-a implicat şi în viaţa scriitoricească prin studii, articole şi cronici în reviste de profil. „Muzica”, „Contemporanul” şi „Cultura” sunt doar câteva dintre revistele în care a publicat articole extrem de documentate şi puse la punct.
 
Din repertoriul său regăsim, din categoria muzică corală, cântecele „Mama”, „Opt cântece pentru copii”, „Odă lui Mihai Viteazul”, din categoria coruri propagandistice - „Măreţ pământ al patriei iubite”, „Sub al păcii stindard”, „Dobrogea de aur”, muzică simfonică - „Allegro Simfonic”.
 
Partiturile scrise de Ioan D. Chirescu sunt variate, dar s-a făcut remarcat cu câteva, cu care a cucerit publicul. Acestea sunt: „Colecţie de coruri”, „Cântecul partizanilor păcii”, „Măreţ pământ al patriei iubite”, „Laminoriştii” şi „Ale noastre, ale voastre”.
 
Printr-un concurs la catedra lui D. Kiriac de teorie şi solfegii de la Conservator, preia conducerea asociaţiei corale „Carmen”. Pentru meritele sale deosebite, i s-au acordat două titulaturi – „Laureat al Premiului de Stat” şi „Artist al Poporului”. A primit „Premiul de Stat” în anul 1955, „Ordinul Steaua României” în acelaşi an, „Ordinul Meritul cultural” în 1967 şi Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor în anul 1980.
 

În anul 1962 s-a retras din activitatea profesorală, iar în 25 martie 1980 moare la Bucureşti, dar a rămas în memoria colectivă a dobrogenilor şi a ţării ca fiind un excepţional dirijor şi compozitor, lăsând o operă de valoare care se mulează atât după timpurile trecute, cât şi după cele prezente.
 
La Cernavodă este omagiat în două modalități. În primul rând, Casa de Cultură a orașului, poartă numele Ioan Dimitrie Chirescu. Numele său mai dăinuie și astăzi printr-un Festival Coral Internațional ce îi poartă numele, care anul acesta va avea cea de-a a 38-a ediție. Cel mai vechi cor al Dobrogei, înființat în urmă cu 123 de ani este ”cea mai veche secțiune a instituției culturale și mândria orașului”.  Ansamblul coral  este condus în prezent de către  dirijorul Manuel Vasile Bălănică și este compus din 30 de membrii.

Și Constanța îl omagiază pe cel care a fost Ioan Dimitrie Chirescu, o stradă din oraș fiind denumită după numele acestuia.



Sursă foto: Captură YouTube, arhivă TVR 3