Mihail Straje, autorul dicţionarului de pseudonime
Mihail Straje, autorul dicţionarului de pseudonime
25 Jan, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
2638
Marime text
Mihail Straje, cunoscut şi ca Mihail Stetcu, se naşte la 30 octombrie 1901, la Gălbeni, judeţul Roman, şi moare la 1 aprilie 1978, la Bucureşti. A fost, de-a lungul vieţii sale poet, prozator, istoric literar şi traducător. A fost fiul lui Grigore Stetcu şi al Ecaterinei Goga. Şcoala a urmat-o în satul natal, apoi a plecat la Bucureşti, la Facultatea de Litere, însă a întrerupt studiile în scurt timp.
A debutat cu versuri la revista „Moldova”, în anul 1919, iar de-a lungul timpului a colaborat la „Adevărul literar şi artistic”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Manuscriptum”. Debutul editorial va avea loc ceva mai târziu, în anul 1930, cu volumul „Sora Emilia”. A mai scris, pe lângă versuri, schiţe şi nuvele.
Mihail Straje a fost şi istoric literar, dar şi cercetător de documente inedite despre scriitorii României. A elaborat un repertoar dedicat scriitorilor români.
„Dicţionarul de pseudonime”, care a văzut tiparul în 1973, ar putea fi catalogat opera vieţii lui, care devine un instrument literar indispensabil. Această lucrare a fost unică la momentul respectiv pentru ţara noastră, iar poetului Mihail Straje i-au fost aduse numai cuvinte de laudă pentru strădania depusă.
Panoramicul lui Mihail Straje, veritabil nomenclator, a înregistrat pseudonimele, alonimele, anagramele, asteronimele şi criptonimele a peste 2.000 de scriitori şi publicişti români. Totuşi, acesta a elaborat dicţionarul după criterii proprii, oferind câte o succintă caracterizare critică a acestora.
Chiar dacă nu a fost un poet de excepţie, acesta a publicat poezii în multe reviste culturale. Printre acestea se numără şi revista „Analele Dobrogei”, fondată de Constantin Brătescu.
Am regăsit în numărul 3, anul II, 1921, la pagina 129 a „Analelor Dobrogei” o poezie intitulată „În zori de zi”, din care vom reda un fragment.
„În zori de zi
Văpăi de flăcări roşii svârle zarea,
Săgeţi de aur...
Puzderie de pietre scumpe- atârnă floarea
De laur.
Cuprins de tremurul unei vieţe nouă,
Un strop de rouă”.
A debutat cu versuri la revista „Moldova”, în anul 1919, iar de-a lungul timpului a colaborat la „Adevărul literar şi artistic”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Manuscriptum”. Debutul editorial va avea loc ceva mai târziu, în anul 1930, cu volumul „Sora Emilia”. A mai scris, pe lângă versuri, schiţe şi nuvele.
Mihail Straje a fost şi istoric literar, dar şi cercetător de documente inedite despre scriitorii României. A elaborat un repertoar dedicat scriitorilor români.
„Dicţionarul de pseudonime”, care a văzut tiparul în 1973, ar putea fi catalogat opera vieţii lui, care devine un instrument literar indispensabil. Această lucrare a fost unică la momentul respectiv pentru ţara noastră, iar poetului Mihail Straje i-au fost aduse numai cuvinte de laudă pentru strădania depusă.
Panoramicul lui Mihail Straje, veritabil nomenclator, a înregistrat pseudonimele, alonimele, anagramele, asteronimele şi criptonimele a peste 2.000 de scriitori şi publicişti români. Totuşi, acesta a elaborat dicţionarul după criterii proprii, oferind câte o succintă caracterizare critică a acestora.
Chiar dacă nu a fost un poet de excepţie, acesta a publicat poezii în multe reviste culturale. Printre acestea se numără şi revista „Analele Dobrogei”, fondată de Constantin Brătescu.
Am regăsit în numărul 3, anul II, 1921, la pagina 129 a „Analelor Dobrogei” o poezie intitulată „În zori de zi”, din care vom reda un fragment.
„În zori de zi
Văpăi de flăcări roşii svârle zarea,
Săgeţi de aur...
Puzderie de pietre scumpe- atârnă floarea
De laur.
Cuprins de tremurul unei vieţe nouă,
Un strop de rouă”.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii