Primul scafandru al României, readus în atenție de Pascal Roibu, inițiatorul muzeului subacvatic

Foarte pasionat de arheologie subacvatică, tânărul scafandru Pascale Roibu (39 de ani) este de loc din Tulcea, din localitatea Zebil, și a venit în Constanța în anul 2001, pentru stagiul militar. De atunci nu s-a mai întors în Tulcea, iar faptul că în copilărie a făcut sport de performanță (canoe) i-a dezvoltat pasiunea... împlinită pentru scafandrerie.

La începutul acestei luni a revenit în centrul atenției media cu o inițiativă interesantă, concretizată, deocamdată, în scufundarea unei statui a lui Ovidius, din lemn de plop, ca primă piesă dintr-o expoziție subacvatică.

În anul 2015, același scafandru, împreună cu un coleg, afirma că vor amenaja un adevărat muzeu subacvatic în care se vor găsi ancore din toate perioadele istoriei, de la Tomisul antic şi până la cel de-al Doilea Război Mondial. Și, cu toate că la vremea respectivă declara că pasiunea este deasupra banilor, l-am invitat la redacția ZIUA de Constanța pentru a dezvolta ideea acestui muzeu incipient, dar în sens invers... plecând de la suportul financiar. Ținând cont de faptul că statuia lui Ovidius, cu tot cu transport a ajuns la 3.400 lei.
 

„Îmi doresc ca bucuria primelor mele scufundări să o trăiască toată lumea”

„Momentan, tot ceea ce fac este din venituri proprii, de bugetar, atât cât îmi permit, pentru că nu doresc să mai apelez la sprijinul nimănui. Toată lumea este entuziasmată, dar nimeni nu susține mai departe. Nu vreau să apelez la alte organizații care mai apoi își însușesc ideea mea. Chiar nu am absolut nicio pretenție financiară, ci doar îmi doresc să-mi urmez pasiunea liniștit. Iar ambiția mea este ca până în primăvară să găsesc soluții pentru amplasarea acestor statui, dar și facilitarea vizitării de către turiști. Îmi doresc ca bucuria primelor mele scufundări să o trăiască toată lumea”, declare Pascale Roibu.

Statuia lui Ovidius va fi scoasă din mare luna viitoare și va fi reintrodusă în aprilie-mai, când apa va fi un pic mai caldă, însoțită de alte câteva statui cu tematică istorică. De asemenea, își dorește să realizeze și rămășițele unei corăbii antice scufundate, așa cum ar arăta o epavă reală, cu amfore, cu bordaj.
 

„Sunt prieten cu fiul marelui Constantin Scarlat”

Până atunci, însă, Pascale Roibu își va lansa cel de-al doilea volum, după ce, în anul 2016, și-a lansat primul volum, intitulat „Vremea căutărilor. Jurnalul unui scafandru”, al cărei editor a fost conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan.
De un an pregătește cel de-al doilea volum, despre istoricul scafandreriei românești, care de asemenea se bucură de sprijinul conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan.

„Volumul are la bază cercetări din arhive digitale în care am găsit informații de la anul 1860 până la anul 1920. De la scafandrii Comisiunii europene, care au venit la Sulina și care în anii 1860 au efectuat lucrări la niște diguri. Apoi am descoperit, în cadrul unei anchete a unui ofițer, alte informații interesante legate de faptul că în perioada Războiului de independență noi aveam deja scafandri.
De mulți ani îmi doream să aflu niște informații și, de la marele scafandru Constantin Scarlat, pionierul scafandreriei românești, încoace nu găseam nimic. Probabil că am avut scafandri și la construcția podului de la Cernavodă, și la construcția Portului Constanța, dar niciun nume, niciun document, și atunci am început să mă documentez și să descopăr informații. Cartea va fi de la începuturile scafandreriei până la marele Constantin Scarlat. Sunt prieten cu fiul dânsului și m-a sprijinit cu foarte multe documente. Îmi doream să lansez volumul de Ziua Scafandrului, pe 15 noiembrie, dar pentru că nu mai am timp, lansarea va fi la începutul lunii decembrie”, a mai declarat Pascale Roibu.

 
Citește și:

Spectacolul care se pregătește sub apa Primul muzeu subacvatic din România, la Constanța