Proiect educaţional în parteneriat - Colegiul Naţional Militar „Al. I. Cuza“ şi ZIUA de Constanţa #citeşteDobrogea. Critica de la margine la centru. Pericle Martinescu (galerie foto)

În încercarea de a reconstitui istoria şi cultura dobrogeană, în era fulminantă a tehnologizării informaţiei, de peste un an, cotidianul ZIUA de Constanţa oferă cititorilor săi, prin intermediul Fondului documentar „Dobrogea de ieri şi de azi”, şansa redescoperirii unor titluri de lucrări preţioase, cu stocuri epuizate demult pe piaţa anticariatelor.
 

 
Lansarea - în premieră în branşa jurnalistică - a acestei biblioteci virtuale a oferit unui ziar constănţean prilejul de a-şi depăşi statutul şi de a organiza o serie de evenimente care s-au bucurat de impact la publicul intelectual.
 
Astăzi consemnăm o altă premieră. Proiectul educativ de promovare a lecturii şi a digitalizării cărţilor dobrogene şi, implicit, de popularizare a scriitorilor ce au aparţinut acestui ţinut s-a bucurat de o deosebită deschidere din partea conducerii Colegiului Naţional Militar „Al. I. Cuza” din Constanţa, cu atât mai mult cu cât mediul cazon ales de actualii elevi prilejuieşte o continuă căutare de petrecere a timpului liber în mod cât mai eficient.
 
Iar cercurile de lectură constituie activităţi extraşcolare care îşi propun să-i determine pe tineri să reconcilieze relaţia lor cu cartea, devenind activităţi de mediere culturală. De-a lungul a cinci luni din semestrul al II-lea, elevii vor fi implicaţi în activităţi ce au ca subiect de dezbatere opera scriitorului dobrogean Pericle Martinescu (11 februarie 1911 - 21 decembrie 2005), poet, prozator, memorialist şi critic literar cu o îndelungată activitate publicistică în perioada interbelică şi un nume de referinţă în domeniul traducerilor.
 

Primii critici vii ai operei lui Pericle Martinescu

 
Marţi, 26 februarie, în sala de tradiţii a Colegiului Militar „Al. I. Cuza”, în orele în care - prin programul impus - elevii aleg să se odihnească, a avut loc prima întâlnire, la care au participat 12 adolescenţi din toate cele trei niveluri de studii, dar niciunul dobrogean. De altfel, aveam să aflăm de la prof. Iuliana Negreţ, director adjunct, că doar un sfert din colectivul actual al reînfiinţatului colegiu este constituit din elevi constănţeni.
 
Coordonatorului proiectului, prof. dr. Mihaela Matache (catedra de limba şi literatura română), i s-a alăturat prof. Mădălin-Teodor Roşioru (catedra de limba franceză) şi un reprezentant al ziarului ZIUA de Constanţa. Din echipă mai fac parte, în calitate de membri, prof. Iuliana Negreţ şi prof. Nurla Aidan (informatician).
 
Prima temă propusă a fost una extrem de provocatoare: pseudopoemele din volumul „Sunt frate cu un fir de iarbă”, ce face parte din colecţia „Meşterul Manole”, fiind editat la Tipografia Cărţilor Bisericeşti în anul 1941, pe când scriitorul avea 30 de ani. Şi după ce deja publicase romanul „Adolescenţii de la Braşov”, în urmă cu cinci ani.

 
„Folosindu-se inspirat de limbajul metaforelor şi simbolurilor, versurile încărcate de poezie invită la meditaţie pe marginea statutului paradoxal al fiinţei umane, ca entitate cu puteri miraculoase, dar extrem de fragilă, totodată, asemenea unui fir de iarbă”, descompunea Puiu Enache discursul poetic din cele 52 de poeme în proză.
 
În debutul întâlnirii, elevii au avut de completat un chestionar format din şase întrebări, după care au răspuns la patru din cele cinci întrebări: 1) Cât este de important să cunoaştem cultura şi literatura dobrogeană? („Dobrogea este o parte importantă a ţării, mai ales că este un spaţiu încărcat de istorie”);
2) Poate cultura dobrogeană promova şi impune valori în plan naţional? („Spaţiul nu impune valoarea”);
3) Credeţi că există literatură bună şi literatură mai puţin bună? Justificaţi („Îndeobşte, literatura transmite un mesaj, iar funcţie de ce preferinţe avem o încadrăm în cele două categorii”);
4) Care este elementul cel mai important pe care trebuie să îl aibă un scriitor bun? („Originalitatea este o caracteristică a unui scriitor bun”, „O perspectivă inedită asupra aceluiaşi subiect”).
Cea de-a cincea întrebare, rămasă fără răspuns, a fost dacă elevii cunosc vreun scriitor dobrogean.
 

Au urmat dezbateri interesante pe marginea a cinci pseudopoeme, dar şi interpretări de text, în final concluzionându-se că scrierile lui Pericle Martinescu i-au ajutat să-şi deschidă orizontul, să descopere capacitatea de a îngloba esenţa vieţii, fascinaţi fiind de multitudinea de simboluri pe care o poate avea marea pentru un scriitor născut la malul ei, trăind departe de ea foarte mulţi ani.
 
La întâlnirea de săptămâna viitoare, prof. dr. Mihaela Matache le-a propus dezbateri pe marginea volumului „Visul cavalerului”, o „lucrare ce ilustrează căutarea sinelui ca trăsătură specifică oricărui spirit reflexiv şi structurată sub forma unui amplu interviu între cele două instanţe textuale, numite generic: Ego şi Alter Ego” (citat din lucrarea de doctorat a prof. Mihaela Matache „Pericle Martinescu -studiu monografic”).