#RespectTeatru #CiteșteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Motivație (galerie foto)

„Celor care vor avea bunăvoința de a stărui câteva ceasuri asupra acestei modeste scrieri suntem datoare să le explicăm de ce ea nu este o monografie în înțelesul strict al noțiunii.
 
În primul rând pentru că - redactată exhaustiv și în corsetul rigorilor cunoscute - ar fi ajuns să numere aproximativ 1600 - 1700 de pagini, poate și mai mult. Aceasta însemnând 5 volume a câte 350 de pagini sau 3 a câte 550, adică un efort financiar pe care, cu oricâtă bunăvoință și generozitate, nici un sponsor nu l-ar fi făcut, în condițiile în care, pe cale oficială, de la autorități, în acest jubileu nu s-a investit nimic; sau aproape nimic.
 

 
Al doilea motiv, deloc lipsit de importanță este că am înțeles - una în 40, cealaltă în 23 de ani de teatru - că cea mai vie, mai adevărată și mai rezistentă la eroziunea timpului, dintre istoriile teatrului, este cea transmisă oral, pe calea povestirii.
 
Al treilea motiv, și el major, a fost indus de marii actori ai acestei scene, Virgil Andriescu și Ileana Ploscaru, director și director artistic ai teatrului la ora când s-a „comandat" lucrarea și care ne-au rugat să scriem „o cărticică pentru suflet", pe care orice om când va pune mâna să o citească cu plăcere, fără efortul de a naviga printre cifre. Tonalitatea sentimentală a evocării de aici provine, dar am înțeles scriind, că cei doi actori aveau mare dreptate cerându-ne-o.
 
Toate acestea nu înseamnă că noi am inventat ceva din cele scrise aici. Chiar dacă povestirea nu este organizată cronologic, ea încearcă să aducă· numai adevăr; adevărul așa cum l-au trăit, simțit și creat aceia dintre care - vai! - atât de mulți nu mai sunt astăzi.
 
Criteriul ordonator a fost punctul de vedere al secretarului literar. Un punct de vedere privilegiat, situat în interior dar care cuprinde în câmpul său - dintr-o dată - și scena, și sala, și culisele, fumizând date și sugerând conexiuni ce, în mod fatal, scapă altcuiva. De aici și împărțirea între noi a capitolelor.
 
I se poate reproșa lucrării - poate! - că este ușor patetică! Și se poate pentru că patetică a fost viața noastră în deceniile acelea, când baricadați ca într-o fortăreață în abstractul esteticii teatrale, încercam să trimitem mereu-mereu, mesajul nostru de

umanitate caldă, cât mai pur, încercam să rezistăm imixtiunilor de tot soiul, păstrând întreagă frumusețea frumosului teatral.
 
Poate că unora li se va părea scrierea· noastră și cam arțăgoasă (ca să nu zicem polemică). Nu vom nega. De prea multe ori însă, după '89, am auzit vorbindu-se de «siberii culturale», instalate în instituții de artă, în deceniile comuniste, ceea ce nu-i întru totul adevărat. Și faptul poate fi demonstrat, în cazul nostru prin cele aproape 300 de premiere montate în respectiva perioadă. Că un mic număr dintre ele reprezintă compromisul, asta nu putem nega. A fost prețul plătit pentru multele lucruri de seamă pe care teatrul le-a înfăptuit.
 
Lucrarea noastră are și un caracter reparator, în sensul că, în cuprinsul ei, facem vorbire și de acei creatori (autori, regizori, scenografi, actori), unii străluciți, care au fost trecuți sub tăcere în tipăriturile anterioare, pentru că se autoexilaseră.
 
Am inclus în cuprinsul volumului și Teatrul de Păpuși, aceasta nu doar pentru că el a trăit, în toți cei 45 de ani, de la înființare, nedespărțit de Teatrul dramatic ( ca secție a acestuia), dar și pentru că socotim păpușăria un teatru cu majuscule, diferențiat de alte forme teatrale doar prin natura expresiei artistice. Și pentru că este un teatru care s-a umplut de glorie în mari și multe competiții mondiale, iar atunci când a intervenit în spectacolele dramaticului, a făcut-o cu multă artă.
 
Publicăm în încheiere - într-o măsură cu caracter compensator - și o statistică riguroasă a activității teatrului în cei 50 de ani, nominalizându-i pe toți creatorii artistici ai spectacolelor. Am folosit, pentru aceasta, fișele întocmite de noi (Profit, Mărtoiu, Tavitian) pentru computerul Ministerului Culturii, în a cărui memorie se află înmagazinată toată activitatea teatrală a țării, încă de la începuturi.

 
Publicăm și o listă cu angajații instituției, în timpul celor cinci decenii, reconstituită din fragmente disparate și surse uneori îndoielnice, întrucât teatrul nu dispune de un registru, în care, cronologic, să fi fost trecuți - cu datele aferente - toți aceștia.
 
Celor care au fost omiși le cerem, cu smerenie, iertare, sperând că la marea sărbătoare de la 2 mai 2001, ne vom întâlni cu toții, cei vii și cei morți, ca la o judecată de apoi în care, cu un ochi râzând și altul plângând vom da «răspuns bun» întrebărilor grele de sensuri, dar și de neînțelesuri ale timpului...“ (Georgeta Mărtoiu și Anaid Tavitian)
 

Așa cum ați putut citi în edițiile anterioare, lucrarea „Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii“ a fost lansată în variantă digitală de cotidianul ZIUA de Constanța în Fondul documentar „Dobrogea de ieri și de azi“, alături de alte șase titluri de referință pentru memoria teatrului de la malul mării, în cadrul evenimentului „Incredibila memorie a teatrului constănțean“, care a avut loc pe data de 12 iunie, la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski.
 
Autoarele acestei cărți, Georgeta Mărtoiu și Anaid Tavitian, au fost omagiate de cotidianul ZIUA de Constanța pentru contribuția lor la imortalizarea istoriei teatrului constănțean. Astfel, în cadrul evenimentului amintit, teatrologul Georgeta Mărtoiu a primit, in memoriam, medalia Jean Ionescu, instituită de conducerea cotidianului ZIUA de Constanţa, şi placheta #RespectTeatru, instituită de Consiliul Judeţean Constanţa. Aceleași simboluri ale recunoștinței a primit și teatrologul Anaid Tavitian, pentru contribuțiile sale în acest domeniu.
 
Antologia teatrală „Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii“, semnată de Anaid Tavitian și Georgeta Mărtoiu, este disponibilă integral în format electronic în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.

#citeştemaideparte
#Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii
#Autori - Anaid Tavitian, Georgeta Mărtoiu
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Citește și:
 
#citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean Contemporani cu istoria culturală. Anaid Tavitian, inconfundabilul glas al sufletului artei teatrale de la malul Mării Negre
 
#citeșteDobrogea #memoriateatruluiconstănțean „Georgeta Mărtoiu, flacără de iubire pentru teatrul constănțean“