#sărbătoreșteDobrogea Mesajul Dr. Dan Gabriel Sîmbotin, cercetător științific I, Filiala Iași a Academiei Române. Dobrogea și regăsirea de sine a românilor
#sărbătoreșteDobrogea: Mesajul Dr. Dan Gabriel Sîmbotin, cercetător științific I, Filiala Iași a Academiei
01 Dec, 2017 00:00
ZIUA de Constanta
2877
Marime text
Prin Tratatul de la San Stefano și Congresul de la Berlin (1878), Dobrogea, în partea sa de nord, este repartizată ca „teritoriu de schimb“ României (în urma cedării Basarabiei de sud către Imperiul Țarist). Această situație îi pune pe românii dintr-o Românie de curând născută și proaspăt botezată întru independență în focul luptelor de la Rahova, Plevna sau Vidin în fața propriei istorii, și nu a oricărei istorii, ci a celei mai controversate perioade.
Într-o lume a constituirii națiilor și sentimentelor naționale, Dobrogea era imaginea în oglindă a unei întregi istorii a Europei de Est. Pe lângă populația vlahă ce s-a format aici, cea bulgară așezată administrativ de către Imperiul Bizantin, cea turcă (anatolieni, selgiucizi), venită odată cu intrarea Dobrogei în Imperiul Otoman, s-au adăugat în secolul al XVIII-lea rușii, adepți ai Bisericii de rit vechi, care se opuneau reformelor lui Petru cel Mare (lipoveni), în secolul al XIX-lea tătarii nogai, turcii din Bugeac veniți din Imperiul Țarist, dar și românii din Transilvania sau Țara Românească.
Imaginea populației eterogene nu era altceva decât reprezentarea fidelă, atemporală a valurilor istoriei care au trecut pe aici. În fața acesteia, românii au putut vedea dincolo de aparență și s-au regăsit în Tropaeum Traiani de la Adamclisi, în rugăciunea din peștera Sfântului Andrei, în mărturisirea martirică a sfinților Epictet și Astion, în umbra ruinelor vechilor cetăți romane de pe malul Dunării sau a Pontului Euxin. Ceea ce s-a întâmplat în 1878 a fost că românii și-au regăsit o parte a sufletului pierdut așteptând cu speranță întregirea acestuia din 1918.
Cotidianul ZIUA de Constanța publică, în această perioadă, mesaje dedicate Zilei Dobrogei, în cadrul proiectului #SărbătoreșteDobrogea, dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România și a 17 ani de activitate jurnalistică. Fie că Dobrogea este locul lor natal sau nu, personalități din diferite domenii și reprezentanți ai instituțiilor de pe plan local și național ni s-au alăturat în acest proiect aniversar, transmițând pentru cititorii noștri mesaje dedicate celebrării provinciei istorice dintre Dunăre și mare. Rămâneți alături de noi pentru a marca această sărbătoare!
Sursa foto: oameniitimpului.ro
Categorie Ziua Dobrogei
#scrieDobrogea
La 1 Decembrie 1918, rănită grav de ocupanți, Dobrogea își chema cetățenii acasă
#sărbătoreșteDobrogea
Mesajul acad. Prof. Dr. Păun Ion Otiman, Președintele Filialei Timișoara a Academiei Române
#sărbătoreșteDobrogea
Mesajul ministrului Culturii și Identității Naționale, Lucian Romașcanu
#sărbătoreşteDobrogea
Mesajul companiei Comvex SA, unul dintre cei mai importanţi operatori portuari din Europa Centrală și de Est
#scrieDobrogea
Salvăm Edificiul Roman cu Mozaic sau... timpul mai are răbdare?
Într-o lume a constituirii națiilor și sentimentelor naționale, Dobrogea era imaginea în oglindă a unei întregi istorii a Europei de Est. Pe lângă populația vlahă ce s-a format aici, cea bulgară așezată administrativ de către Imperiul Bizantin, cea turcă (anatolieni, selgiucizi), venită odată cu intrarea Dobrogei în Imperiul Otoman, s-au adăugat în secolul al XVIII-lea rușii, adepți ai Bisericii de rit vechi, care se opuneau reformelor lui Petru cel Mare (lipoveni), în secolul al XIX-lea tătarii nogai, turcii din Bugeac veniți din Imperiul Țarist, dar și românii din Transilvania sau Țara Românească.
Imaginea populației eterogene nu era altceva decât reprezentarea fidelă, atemporală a valurilor istoriei care au trecut pe aici. În fața acesteia, românii au putut vedea dincolo de aparență și s-au regăsit în Tropaeum Traiani de la Adamclisi, în rugăciunea din peștera Sfântului Andrei, în mărturisirea martirică a sfinților Epictet și Astion, în umbra ruinelor vechilor cetăți romane de pe malul Dunării sau a Pontului Euxin. Ceea ce s-a întâmplat în 1878 a fost că românii și-au regăsit o parte a sufletului pierdut așteptând cu speranță întregirea acestuia din 1918.
Cotidianul ZIUA de Constanța publică, în această perioadă, mesaje dedicate Zilei Dobrogei, în cadrul proiectului #SărbătoreșteDobrogea, dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România și a 17 ani de activitate jurnalistică. Fie că Dobrogea este locul lor natal sau nu, personalități din diferite domenii și reprezentanți ai instituțiilor de pe plan local și național ni s-au alăturat în acest proiect aniversar, transmițând pentru cititorii noștri mesaje dedicate celebrării provinciei istorice dintre Dunăre și mare. Rămâneți alături de noi pentru a marca această sărbătoare!
Sursa foto: oameniitimpului.ro
Citește și:
Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017Categorie Ziua Dobrogei
#scrieDobrogea
La 1 Decembrie 1918, rănită grav de ocupanți, Dobrogea își chema cetățenii acasă
#sărbătoreșteDobrogea
Mesajul acad. Prof. Dr. Păun Ion Otiman, Președintele Filialei Timișoara a Academiei Române
#sărbătoreșteDobrogea
Mesajul ministrului Culturii și Identității Naționale, Lucian Romașcanu
#sărbătoreşteDobrogea
Mesajul companiei Comvex SA, unul dintre cei mai importanţi operatori portuari din Europa Centrală și de Est
#scrieDobrogea
Salvăm Edificiul Roman cu Mozaic sau... timpul mai are răbdare?
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii