#sărbătoreşteDobrogea „Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinele măririi strămoşilor săi“
#sărbătoreşteDobrogea: „Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinele măririi strămoşilor săi“
12 Oct, 2017 00:00
ZIUA de Constanta
5016
Marime text
„Nu este ţară pe lume care într-aşa îngustă întindere de pământ să cuprindă mai multe monumente artistice ca Dobrogea... Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinele măririi strămoşilor săi. Coloanele de marmură şi de gresii, capitelurile de stilul cel mai curat, ornamentele iscusite ce zac în ruine sunt o dovadă încredinţătoare că romanii au ocupat locurile acestea pe când artele la dânşii ajunseseră la cel mai înalt grad de înflorire.
La Kiustenge vezi idoli scobiţi cu o iscusinţă, pot zice, neimitată încă. Tot acolo, în zid, am găsit o piatră cu două capete de bou înconjurate cu ghirlande şi despărţite cu steke, piatră ce seamănă cu ornamentele casei municipale din Turin; un agheazmar mare, de marmoră, sculptat întocmai ca benisteriul din Pissa; zidul de la Mangalia, care formează portul ruinat, seamănă cu acel de la Civita Vecchia; templul Dianei de la Amcerea, dezgropat de călugării români care şi-au făcut acolea o mânăstire; templul de la Niculiţel, cetate zisă a lui Traian, prefăcut în biserică; stavila de piatră pe drumul Silistrei şi o mulţime de alte asemenea lucruri rămase din vechea strălucire a Dobrogei, sunt o dovadă de înrâurire a popoarelor apusene asupra acestei ţări, pe marginile între Europa şi Asia“ (România literară nr. 2, 8 ianuarie 1856, p. 13-15, apud I.N. Roman, Pagini din istoria culturii româneşti în Dobrogea înainte de 1877, Analele Dobrogei, 1920, p. 355).
Citeşte şi:
#scrieDobrogea Primele publicații locale - „Steaua Dobrogei“ și „Triunghiul“
La Kiustenge vezi idoli scobiţi cu o iscusinţă, pot zice, neimitată încă. Tot acolo, în zid, am găsit o piatră cu două capete de bou înconjurate cu ghirlande şi despărţite cu steke, piatră ce seamănă cu ornamentele casei municipale din Turin; un agheazmar mare, de marmoră, sculptat întocmai ca benisteriul din Pissa; zidul de la Mangalia, care formează portul ruinat, seamănă cu acel de la Civita Vecchia; templul Dianei de la Amcerea, dezgropat de călugării români care şi-au făcut acolea o mânăstire; templul de la Niculiţel, cetate zisă a lui Traian, prefăcut în biserică; stavila de piatră pe drumul Silistrei şi o mulţime de alte asemenea lucruri rămase din vechea strălucire a Dobrogei, sunt o dovadă de înrâurire a popoarelor apusene asupra acestei ţări, pe marginile între Europa şi Asia“ (România literară nr. 2, 8 ianuarie 1856, p. 13-15, apud I.N. Roman, Pagini din istoria culturii româneşti în Dobrogea înainte de 1877, Analele Dobrogei, 1920, p. 355).
Citeşte şi:
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea
Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
Ziua Dobrogei
#citeşteDobrogea „Presa din Ţara Românească în general şi presa din Dobrogea“ (document)
#scrieDobrogea Primele publicații locale - „Steaua Dobrogei“ și „Triunghiul“
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii