#scrieDobrogea „Casa Albă“ de la Constanța (galerie foto)

Acum, clădirea nu mai poate fi văzută în toată frumusețea sa de altădată și parcă a pierdut din eleganța de odinioară. Timpul și-a pus amprenta asupra sa ca pe un chip frumos, iar vegetația din jur nu-i mai pune parcă în valoare „silueta“ de villa romană. Este vorba despre „Casa Albă“, așa cum i se spune Palatului Administrativ al Constanței în care coexistă, alături de alte instituții, trei dintre principalele autorități publice: Primăria, Consiliul Județean și Instituția Prefectului. 
 
Clădirea dreptunghiulară ce seamănă cu o villa romană supradimensionată, cu curte interioară ce are și rol de luminator, a fost ridicată între anii 1967-1968, pe locul fostei Gări a orașului, fiind cel de-al treilea palat administrativ al Constanței. Celelalte două clădiri anterioare cu această destinație sunt ocupate în prezent de două muzee: primul de către Muzeul de Artă Populară și cel de-al doilea de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
 
Clădirea cu subsol, parter și trei etaje, cu un exterior ce amintește și de arhitectura medievală, prin contraforturile și frontoanele mult ieșite în afară, se „rupe“ de tradiția edificiilor socialiste, integrându-se perfect în zona veche orașului, deși a fost sediu al Consiliului Popular Județean Constanța.
 
Planurile clădirii au fost realizate de arhitecții Ioan Pușchilă și Ion Teodor, cel din urmă fiind arhitect-proiectant la Consiliul Popular Regional Dobrogea, între anii 1961-1968. Ioan Pușchilă era un arhitect al cărui nume nu trebuia însă să fie însă rostit, fiind condamnat politic, sortit să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră în condiții inumane. Născut în 1913, la Cernavodă, unde a făcut și școala primară, ciclul liceal urmându-l la Brașov, Pușchilă urmase cursurile Politehnicii București. Însă, bolnav de TBC, s-a întors în orașul natal, unde a predat matematica. După vindecare, a ales să studieze arhitectura.
 
Primar al Cernavodei o scurtă perioadă, Ioan Pușchilă a fost arestat, fiind acuzat de simpatii cu Mișcarea Legionară și condamnat la temniță grea, la Jilava și Aiud, în anul 1950 ajungând în Colonia de la Poartă Albă, unde calitățile sale nu au fost trecute cu vederea, fiind numit șef al unei brigăzi de constructori. În timpul detenției, a lucrat la proiectarea Stadionului Farul din Constanța și la Fântâna Dragonului. După ispășirea „pedepsei“, s-a angajat ca maestru ipsosar la Institutul Agronomic din București, iar printr-un concurs de împrejurări și prin profesionalismul său, a avut șansa de a fi acceptat pentru a deveni proiectantul principal al Spitalului Județean Constanța și al „Casei Albe“.
 
Numele său, indezirabil pentru imaginea partidului, a fost trecut cu vederea, fiind practic „omis“ din materiale informative ale vremii care prezentau moștenirea culturală a fostului Tomis și noile edificii ridicate în timpul regimului care punea mai mult preț pe omul nou și realizările sale.
 
Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălţat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-a înălţat monumente, spre veşnică neuitare.
 
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!

 
Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa îi sărbătoreşte anul acesta.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ , pe care vă invităm să o exploraţi.