#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1912-1922) (II)

Seminarul Musulman din Medgidia avea misiunea de a educa copiii islamici şi de a forma corpul învăţătorilor şi al clericilor atât de necesari Dobrogei şi comunităţilor musulmane.
 
În anul 1912 au fost înregistraţi următorii absolvenţi: Ablachim Selim Ismail (media 7,94), Adil Isa Iusuf (Valea Seacă), Iacub Zecheria Ibraim (Murfatlar), Memet Curt Asan, Rustem Omer Resiul (Siliştea). Alexandru Alecu era directorul seminarului, iar printre profesori figurau: Gheorghe Popescu Ciocănel devine titular pe catedra de română şi pedagogie, Demirgean Efendi revine la catedră, predând 23 de ore de limba arabă, Arif Abibula, suplinitor, preda istoria religiei musulmane, cu contract, având 19 ore, dr. Ibrahim Themo, suplinitor, preda trei ore de Igienă şi medicină populară. Existau două posturi vacante, cel de ştiinţe şi cel de legislaţie islamică, cel din urmă din cauza decesului profesorului titular Amet Osman. Nicolae Ştefănescu era pedagog normalist, iar Abdula Gemil, repetitor de limba turcă şi arabă, absolvent al seminarului. Au fost înscrişi 57 de elevi, au promovat 51 de elevi, patru au rămas repetenţi, iar doi au fost retraşi, din motive personale.
 
La Congresul Musulmanilor Dobrogeni, desfăşurat între 21 şi 23 noiembrie 1913, s-a propus înfiinţarea unor seminarii musulmane după modelul celui de la Medgidia (la Silistra şi Dobrici) şi a unui inspectorat şcolar musulman.
 
În anul şcolar 2013-1014, au absolvit cursurile Feuzi I. Ismail (Constanţa), Iaia S. Hasan, Cudus H. Suna (Curcani). Ali Kemal Efendi, directorul ziarului constantinopolitan „Ikdam“, profesor la Universitatea din Istanbul, în numărul din 6 iunie 1913, povestea despre întâlnirea sa cu un grup de seminarişti ce „dispuneau de o cultură aleasă, o judecată largă, într-un cuvânt, sunt înzestraţi cu toate binefacerile învăţământului modern (…) şi şi-au primit învăţătura la Seminarul românesc de la Medgidia, o şcoală clericală minunat organizată de guvernul de la Bucureşti“.
 
Pe lângă profesorii din anul anterior, îşi desfăşurau activitatea şi renumitul scriitor şi poet tătar Mehmet Niyazi Ismail, profesor de turcă, suplinitor, ce preda 20 de ore, Ali Hagi Mustafa, ce preda 16 ore de Coran, Cătălin Arsenescu, suplinitor de matematică, având 16 ore, Sabri Refi Vuap, ce era suplinitor şi preda legislaţia islamică, iar institutori la şcoala de aplicaţie erau Oprea Hârâciu şi Etem Curt Mola. Pedagogi ai seminarului erau Fevzi Ibraim Ismail, Rifat M. Mola Sari şi Şefchet Menli Osman Mustafa. Au fost înscrişi 69 de elevi, din care au promovat 64, iar cinci au fost declaraţi repetenţi. Elevi în clasa a V-a nu au fost şcolarizaţi.
 
În anul şcolar 1914-1915, profesori ai seminarului erau Alexandru Alecu, ce deţinea şi funcţia de director, Andrei Avram, Filip Apostolescu, Gheorghe Popescu Ciocănel, Mehmet Niyazi Ismail, Mustafa Sabri, Ali Mustafa, Cătălin Arsenescu, Sabri Refi, Emurla Hilmi, suplinitor, preda istoria religiei, dr. Ibrahim Themo, institutorii Etem Curt Mola şi Oprea Hârâciu.
 
Examenele de capacitate ale elevilor de la clasa a VIII-a s-au desfăşurat în zilele de 11 şi 12 iunie, constând în următoarele probe scrise: limba română şi limba arabă. Examenul oral s-a făcut din toată materia studiată în ultimii opt ani.
 
Au absolvit elevii: Ibraim Musa H. Calil, Abdula Septar Efendi, Sadâc H. Memet Geafer, Halil Cadâr Curt Mola, Ibraim Musa (Grădina), Alim Isa Iusuf (Valea Dacilor), Abibula Seit Mola, Şachir Emirbec, Ismail Abdula Mustafa. Din Comisia de examinare au făcut parte G.C. Vântu, inspector al seminariilor şi muftiul judeţului Caliacra, Halil Fehim, alături de profesorii seminarului. Au fost înscrişi 87 de elevi, 61 au fost promovaţi, 14 corigenţi, cinci au fost retraşi.     

 
În anul şcolar 1915-1916, examenele pentru clasa I s-au desfăşurat între 1 şi 4 septembrie, înregistrând 28 de bursieri. Cursurile au fost întrerupte în perioada 2-12 octombrie, pentru sărbătoarea Kurban Bairamului, fiind compensată cu vacanţa Crăciunului. La 14 ianuarie a încetat din viaţă profesorul de istorie, bătrânul Filip Apostolescu.
 
Seminarul a fost inspectat în mai multe rânduri de inspectorul G.C. Vântu şi de trei ori de inspectorul C. Georgescu, supunându-l la o inspecţie specială pe profesorul Andrei Avram, căruia i s-a acordat numirea definitivă pe catedra de geografie şi ştiinţe naturale.
42 de elevi ai cohortei de cercetaşi „Valul lui Traian“ au luat parte la Tabăra Cercetaşilor, la Bucureşti, remarcându-se prin disciplină şi instrucţie.
 
Se regăseau aceiaşi profesori ca în anul şcolar precedent. Clasa a VII-a nu exista, iar la clasa a VIII-a au fost înregistraţi următorii absolvenţi: Chiazim Molaşi Gazi, Ismail Abdur Reşid (Medgidia), Nuri Resiul (Siliştea), Saib H. Abduramaim (Tătaru), Eliaz H. Cadâr (Valea Dacilor), Mustafa Hafuz Memet; Suliman H. Ismail, Teofic H. Cheşfi Abdulgani; Ismail Omer Resiul (Siliştea), Riza H. Veli, Eiub Acmedi Mutalip. Nasip Isa Sarali nu a reuşit promovarea examenelor. Au fost înscrişi 105 elevi, au promovat 60, corijenţi au rămas 22, repetenţi - patru, retraşi - şase, eliminaţi - trei.
 
În perioada ocupaţiei germane a Dobrogei, Medgidia a avut rolul unui comandament militar. Erau tolerate şcolile turceşti. Hogii şi învăţătorii aveau lefuri mici. Proprietăţile geamiilor au fost confiscate.

 
La 17 mai 1916 se înregistra la Judecătoria de Ocol Medgidia şi la 20 mai 1916 la Tribunalul Judeţean Constanţa un act între Alexandru Alecu, în calitate de director al seminarului, şi Luigi Zanolini, prin care urma să se construiască pe strada Lină din Medgidia: două săli de meditaţie, o sală sufragerie, o bucătărie, un salon dormitor cu marchiză la intrare, un şotron cu capacitatea de zece vagoane de lemne, un „bordei“ pentru zarzavat şi alte anexe gospodăreşti.
 
În anul 1920, printre absolvenţi figurează Achif Muratşa Apaz (Constanţa), Salim Isa Yusuf (Valea Dacilor), Seit Mambet Mefa (Tătaru). În anul 1921, absolvenţi erau Raif Seit Bechir, Enan Curt Mola (Abrud), Seit Omer Abdulamit ( Medgidia), iar în anul 1922, Mustafa Curt Amet (Constanţa), Recep B. Ibrahim (Nisipari), Amdi Haci Ali absolviseră cursurile seminarului, devenind teologi ai cultului islamic.
 
După cum se poate observa în deceniul 1912-1922, absolvenţii Seminarului Musulman au obţinut rezultate la evaluările curente, iar profesorii şi-au dat silinţa pentru a obţine rezultate notabile şi pentru a creşte prestigiul instituţiei.
 
Despre Adrian Ilie
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius“ Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul MEN.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi“ Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul MEN (Istorie / Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV.
 
Citeşte şi: 
 
#scrieDobrogea Familia Golea, brașovenii care au modernizat și condus Medgidia
 
#scrieDobrogea Biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Apostoli Petru și Pavel“ din Medgidia - o biserică a creștinilor ridicată de un musulman
 
#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1902-1912)