#scrieDobrogea Ion Bănescu, primarul-învățat care... a inventat stațiunea Mamaia (galerie foto)

Dacă nu locuiesc în zonă sau dacă treburile nu-i duc spre aleile Casei Albe... varianta tomitană, constănțenii nu știu că în Parcul Arheologic, zis și Parcul Primăriei, se află bustul din bronz al unuia dintre cei mai mari primari ai Constanței, Ion Bănescu (1851, Roman - 1909, Constanța). Un primar vizionar căruia Constanța îi datorează enorm. 
 
Bustul din bronz, amplasat într-un loc nu prea vizibil, a fost executat în anul 1911 de unul dintre cei mai mari sculptori români, Dimitrie Paciurea. Monumentul menit să le aducă aminte urmașilor de realizările acestui mare profesor și edil cu vocație de ctitor, cu studii la Berlin de drept, litere, arheologie şi istorie-geografie, s-a realizat prin subscripție publică (lansată în anul 1910), la inițiativa președintelui Partidului Conservator, Take Ionescu, al cărui membru a fost și Remus Opreanu. Bustul a fost așezat pe soclu abia în 1916, în fața Bisericii „Adormirii Maicii Domnului“ din Constanța, după cum apare și în fotografiile de epocă. Soclul, considerat necorespunzător, este refăcut după anul 1931.
 
În anul 1989, bustul se afla în parcul de pe strada Mircea cel Bătrân, lângă Biserica „Sfinții Îngeri“, pentru ca în 1992, în febra frumoaselor și entuziastelor inițiative postrevoluționare, portretul în bronz al marelui edil să fie amplasat în vecinătatea Primăriei Constanța, pentru ca Ion Bănescu să devină modelul pe care viitori cârmuitori ai municipiului să-l urmeze, nu să-l întineze.
 
După reintegrarea Dobrogei în granițele statului român, Ion Bănescu a fost numit revizor școlar peste toată provincia dintre Dunăre și Marea Neagră. A făcut foarte multe în acest sens, deoarece el a înființat prima școală normală de institutori la Constanța, a fost profesor (de franceză, germană, istorie, geografie și religie) și apoi director al Gimnaziului „Mircea cel Bătrân“, precursorul celebrului colegiu național cu același nume de astăzi. Lui Bănescu i se datorează și grija arătată pentru vestigiile trecutului ascunse în pământul Dobrogei, astfel încât revizorul școlar de la acea vreme, alături de primul prefect al Constanței, Remus Opreanu, este considerat fondatorul primului muzeu de arheologie al urbei.
 
În doi ani, cât a fost primar al Constanței, în perioada 18 decembrie 1905 - 13 februarie 1907, s-a ocupat de problemele stringente ale orașului aflat în plină dezvoltare: a introdus iluminatul public, s-a ocupat de sistematizarea urbei. El este și cel căruia îi datorăm înființarea stațiunii Mamaia, Bănescu fiind vizionarul care a prevăzut succesul acestei plaje în condițiile în care întinderile de nisip de la Vii se dovedeau insuficiente afluxului de turiști care veneau la malul Mării Negre pentru a face... băi de soare. Contemporanii săi l-au privit cu scepticism. Viitorul i-a dat dreptate.
 
Iată cum îl descrie Ion Marin Sadoveanu pe exemplarul primar al Constanței: „edil de seamă... creatorul cartierului românesc și strămutătorul instalațiilor de băi dela sud, dela Vii, la nord, pe actuala plajă a Mamaei. Era un om scund, vioi, agitat chiar, care amesteca la orice ceas din zi și din noapte, cu aceiași preocupare politică, cine știe ce râvnă înaltă culturală sau diletantism literar“.
 
Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălţat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-au înălţat monumente, spre veşnică neuitare.
 
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!

 
Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa i-a împlinit în 2017. 
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, pe care vă invităm să o exploraţi.