#scrieDobrogea Istoria zbuciumată a celui mai vechi lăcaş musulman din Constanţa, Geamia „Hunkiar“ (galerie foto)

În zona veche a Constanţei, printre cafenele, terase-restaurant şi fast-fooduri, la mică distanţă de Biserica Greacă „Metamorphosis“ şi nu foarte departe de Marea Moschee „Carol I“, trecătorul va remarca, în mod sigur, silueta Geamiei „Hunkiar / Hunchiar“, cel mai vechi edificiu de cult musulman din Constanţa, cu o vechime de aproape 150 de ani, monument istoric şi de artă orientală. 
 
Simbol al Constanţei vechi, Geamia „Hunkiar“ a fost finalizată în anul 1869, în timpul sultanului Abdul-Aziz, motiv pentru care se mai numeşte şi Aziziye, după numele ctitorului său. De altfel, la intrarea în geamie, în partea stângă, încadrată într-un medalion oval din marmură albă, se află monograma venerabilului ctitor Abdul-Aziz, aşa-numita tughra, „semnătură“ care se afla atât pe documentele oficiale, cât şi pe clădirile sau fântânile construite de sultani. În limba turcă, „hunkiar“ înseamnă „stăpân“ sau „guvernator“.
 
Deşi este înalt doar de 24 de metri, minaretul Geamiei „Hunkiar“ domină vecinătăţile şi impune respect, deşi corpul geamiei este simplu, construit în stilul arhitecturii otomane, cu învelitoare din olane, în patru ape. Edificiul este realizat ţinând cont de forma tradiţională a cubului (Kaaba), spre care tinde orice lăcaş de cult musulman.
 
Piatra din care a fost realizat lăcaşul de cult, cioplită de meşteri pietrari turci, provine din fosta poartă de acces în cetatea otomană, ale cărei ziduri au fost distruse în anul 1828. Însă şi aceste ziduri au fost construite cu pietre încărcate de istorie care au făcut parte din vestigiile greci şi romane ale vechii cetăţi Tomis.
 
Sala de rugăciune este acoperită de un covor donat în 2001 de preşedintele Turciei de la acea vreme, Ahmet Necdet Sezer.

Încercările vremurilor 

Geamia „Hunkiar“, ridicată la un an de la înălţarea celei mai vechi biserici ortodoxe din Constanţa, Biserica Greacă „Metamorphosis“, a avut momente de glorie, dar a trecut şi prin perioade grele, care i-au pus sub semnul întrebării existenţa. Astfel, în perioada interbelică, frumosul monument istoric a fost la un pas de a fi demolat. A fost nevoie însă de intervenţia savantului Nicolae Iorga pentru a împiedica acest lucru, acesta respingând argumentul că şubrezenia minaretului ar fi un pericol pentru trecătorii din zonă.
 
Prin momente grele a trecut geamia şi în cel de-al Doilea Război Mondial, în 1941, când a fost bombardată de aviaţia sovietică. Grav avariată, geamia a fost şi atunci la un pas de a fi rasă complet de pe faţa pământului. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar lăcaşul de cult a ţinut piept timpurilor vitrege care au urmat. Restaurată după 1990, Geamia „Hunkiar“ a mai parcurs perioade tulburi, fiind sufocată de construcţiile din zonă.
 
Pe Lista Monumentelor Istorice din judeţul Constanţa, Geamia „Hunkiar“ se află la poziţia 554, având codul CT-II-m-A-02851.
 
Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălţat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor, cărora li s-au înălţat monumente, spre veşnică neuitare.

 
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
 
Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa i-a împlinit în 2017. 
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa şi revistapontica.files.wordpress.com
 
Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, pe care vă invităm să o exploraţi.