#scrieDobrogea Povești despre ieri și azi la umbra zidului de incintă al cetății Tomis (galerie foto)
#scrieDobrogea: Povești despre ieri și azi la umbra zidului de incintă al cetății Tomis (galerie foto)
24 Jan, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
4853
Marime text
Grăbiți în drumul spre serviciu, preocupați de micile ori mai marile probleme ale existenței lor și ferindu-se iarna de vântul rece sau mergând vara cu pas alert spre plajă, constănțenii, dar și turiștii estivali, trec nepăsători pe lângă zidul de incintă al cetății Tomis. Pentru mulți, ele sunt doar niște pietre, așezate ordonat unele peste altele. În realitate, ele sunt mărturii incontestabile ale creșterii și descreșterii anticei așezări, sunt zidurile de incintă ale cetății Tomis.
Promontoriul peninsular al cetății Tomis era închis, în partea de nord, nord-vest și sud, sud-est, de un puternic zid de apărare, înălțat în secolul al III-lea, care lega faleza de vest de cea de est, descriind un arc spre exterior. Fragmente din zidul situat de-a lungul bulevardului Ferdinand și care în prezent delimitează Parcul Arheologic au fost cercetate pentru prima data de către Vasile Pârvan, în campaniile arheologice din 1915-1916, cercetările fiind reluate la peste patru decenii distanță, între anii 1958-1959, de către un colectiv de specialiști ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).
Gros de aprox. trei metri, construit din piatră și mortar, având la exterior blocuri mari din piatră, el era prevăzut cu turnuri și bastioane. Accesul în cetate se făcea prin mai multe porți, dintre care două au fost scoase la lumină, situându-se una de alta la o distanță de aproximativ 300 de metri. Poarta dinspre fostul Teatru „Fantasio“ era flancată de două turnuri paralelipipedice și asigura legătura cu cetatea Callatis, iar cealaltă pornea spre nordul regiunii.
Zidul a fost distrus de mai multe ori și refăcut. Astfel, în timpul împăratului Iustinian, lângă poarta de nord (în vecinătatea actualei hărți arheologice) a fost ridicat un turn semicircular, numit Turnul Măcelarilor, deoarece acea porțiune a zidului de incintă care fusese distrusă s-a reconstruit prin contribuția bănească a breslei măcelarilor tomitani, după cum atestă o inscripție în limba greacă descoperită în zonă.
Zidul a devenit inutilizabil spre sfârșitul secolului al VI-lea și începutul veacului al VII-lea, ca urmare a tot mai deselor atacuri avaro-slave.
În octombrie 2013, cu prilejul săpăturilor efectuate pe bulevardul Ferdinand pentru înlocuirea cablurilor de fibră optică, cercetătorii MINAC au descoperit că zidul de apărare al cetății Tomis se prelungea sub carosabilul actualului bulevard, intersectându-se într-o zonă unde se află ridicată o clădire interbelică și unde, conform arheologilor, s-ar fi aflat un turn.
Reintegrarea Dobrogei în granițele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre și Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al țării. Odată cu o administrație nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoțită de entuziasm edilitar. Constanța, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiții. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare și de noi construcții, pământul anticului Tomis și-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Și astăzi, pământul pe care călcăm este înțesat de vestigii încă neștiute. Aici s-au înălțat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălțat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-au înălțat monumente, spre veșnică neuitare.
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreșteDobrogea, inițiat de ZIUA de Constanța, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele și istoria orașului. Să descoperim Constanța așa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o prețuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
Proiectul #SărbătoreșteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România și celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanța i-a împlinit în 2017.
Sursă foto: ZIUA de Constanța și revistapontica.files.wordpress.com
Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreșteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanța a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“, pe care vă invităm să o explorați.
Promontoriul peninsular al cetății Tomis era închis, în partea de nord, nord-vest și sud, sud-est, de un puternic zid de apărare, înălțat în secolul al III-lea, care lega faleza de vest de cea de est, descriind un arc spre exterior. Fragmente din zidul situat de-a lungul bulevardului Ferdinand și care în prezent delimitează Parcul Arheologic au fost cercetate pentru prima data de către Vasile Pârvan, în campaniile arheologice din 1915-1916, cercetările fiind reluate la peste patru decenii distanță, între anii 1958-1959, de către un colectiv de specialiști ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).
Gros de aprox. trei metri, construit din piatră și mortar, având la exterior blocuri mari din piatră, el era prevăzut cu turnuri și bastioane. Accesul în cetate se făcea prin mai multe porți, dintre care două au fost scoase la lumină, situându-se una de alta la o distanță de aproximativ 300 de metri. Poarta dinspre fostul Teatru „Fantasio“ era flancată de două turnuri paralelipipedice și asigura legătura cu cetatea Callatis, iar cealaltă pornea spre nordul regiunii.
Zidul a fost distrus de mai multe ori și refăcut. Astfel, în timpul împăratului Iustinian, lângă poarta de nord (în vecinătatea actualei hărți arheologice) a fost ridicat un turn semicircular, numit Turnul Măcelarilor, deoarece acea porțiune a zidului de incintă care fusese distrusă s-a reconstruit prin contribuția bănească a breslei măcelarilor tomitani, după cum atestă o inscripție în limba greacă descoperită în zonă.
Zidul a devenit inutilizabil spre sfârșitul secolului al VI-lea și începutul veacului al VII-lea, ca urmare a tot mai deselor atacuri avaro-slave.
În octombrie 2013, cu prilejul săpăturilor efectuate pe bulevardul Ferdinand pentru înlocuirea cablurilor de fibră optică, cercetătorii MINAC au descoperit că zidul de apărare al cetății Tomis se prelungea sub carosabilul actualului bulevard, intersectându-se într-o zonă unde se află ridicată o clădire interbelică și unde, conform arheologilor, s-ar fi aflat un turn.
Reintegrarea Dobrogei în granițele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre și Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al țării. Odată cu o administrație nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoțită de entuziasm edilitar. Constanța, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiții. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare și de noi construcții, pământul anticului Tomis și-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Și astăzi, pământul pe care călcăm este înțesat de vestigii încă neștiute. Aici s-au înălțat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălțat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-au înălțat monumente, spre veșnică neuitare.
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreșteDobrogea, inițiat de ZIUA de Constanța, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele și istoria orașului. Să descoperim Constanța așa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o prețuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
Proiectul #SărbătoreșteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România și celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanța i-a împlinit în 2017.
Sursă foto: ZIUA de Constanța și revistapontica.files.wordpress.com
Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreșteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanța a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“, pe care vă invităm să o explorați.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii