#scrieDobrogea Primele instituţii administrative în Dobrogea. Consiliul Judeţean şi Camera de Comerţ (galerie foto)

 
Factorii de decizie în toate hotărârile luate de consiliu erau prefecţii. Propunerea aparţinuse prefectului Remus Opreanu, care ceruse expres Ministerului de Interne: „Legea judeţeană şi comunală a ţării să fie şi a României transdanubiene, dar să se aplice abia la 1 ianuarie 1881, până atunci rămânând în vigoare regulamentul administrativ, prefectul însuşindu-şi atribuţiile consiliului judeţean“.
 
Sistemul de alegere a membrilor consiliului diferea în Dobrogea. Astfel, în judeţele Constanţa şi Tulcea, membrii consiliilor judeţene se alegeau de către delegaţii consiliilor comunale, doi din partea fiecărei comune rurale şi câte trei din partea fiecărui oraş. Erau apoi alegătorii de drept dintre cei mai mari contribuabili: câte unul trimis de fiecare comună şi câte doi de comunele urbane. Pe lângă aceştia, erau alegătorii de drept cei mai mari contribuabili, şi anume: câte unul trimis de fiecare comună şi respectiv câte doi de comunele urbane. Delegaţii erau convocaţi nu în capitala judeţului, ci la reşedinţa plăşilor din care făceau parte, în ziua fixată de guvern, şi alegeau din rândul lor doi membri pentru Consiliul Judeţean. Spre deosebire de restul ţării, unde numărul consilierilor era fixat la 18, în judeţele din Dobrogea erau 12. Celor opt şi, respectiv, zece consilieri aleşi, la judeţul Tulcea şi Constanţa, corespunzător numărului de plăşi, li se alăturau alţi patru şi respectiv doi, numiţi direct de prefecţi.
 
Prefecţilor din Dobrogea li se confereau puteri mai mari decât celorlalţi pentru că ei numeau primarii comunelor şi făceau propuneri Ministerului de Interne pentru cei din oraşe. Aceste deosebiri faţă de restul ţării au continuat până în anul 1913, când s-a votat Legea pentru abrogarea dispoziţiilor din Legea de organizare a Dobrogei, relative la alegerea, îndatoririle şi modul de funcţionare al consiliilor comunale şi judeţene. Din acel moment, se poate afirma că Dobrogea a fost integrată definitiv în administraţia generală a ţării.
 
În martie 1880, Prefectura solicita Primăriei să comunice dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor ce aparţinuseră guvernului otoman. „În privinţa cesiunii proprietăţii diferitelor imobile, regulamentele, dispoziţiunile ministeriabile, toate au stabilit dreptul de proprietate a statului asupra tuturor bunurilor publice, foste sub guvernul otoman, afară de acele ce se vor găsi de cuviinţă că trebuie lăsate în stăpânirea comunelor. Dv ştiţi bine că comuna cum este stabilită de legile noastre nu exista în trecut aici, prin urmare drepturile sale de fiinţă morală, proprie, quasi autonomă, sub guvernul român a luat naştere şi tot sub imperiul legilor noastre vor creşte şi se vor împuternici“.
 
În acelaşi timp se desfăşurau primele alegeri libere din Dobrogea. Publicaţia oficială a judeţului Constanţa, „Farul Constanţei“, săptămânal cu o activitate de lungă durată, din 12 mai 1880 până în 26 noiembrie 1938, transmitea rezultatul alegerilor. Primarii aleşi ai localităţilor dobrogene sunt: Comuna Hasancea: Velila Maamed Emin; Comuna Murfatlar: Hagi Osman Adamet; Comuna Gargalîcu Mică: Ivan Dumitru; Comuna Techirghiol: Devletcea Arif; Comuna Caraharman: Ali Mustafa; Comuna Cicrâcci: Dumitru Chipară Hâra; Comuna Palazu Mare: Gheorghe Ciangulea; Comuna Cocargea: Ianache Andrei; Comuna Taşbunar: Pasil Arif; Comuna Caratai: Giafar Abi; Comuna Carabacâ: Bicalai Abdula; Comuna Chioseler: Abil Achim; Comuna Seimenii Mari: Marin Stănescu; Comuna Cochirleni: Theodor Theodorescu; Comuna Rasova: Panait Hagi Mihale; Comuna Cavaclar: Mustafa Hagi Asan; Comuna Giuventi: Hagi Alil Bechir; Comuna Tatlagec: Memet Abibula; Comuna Tusla: Apar Abdula; Comuna Edilchioi: Amet Bechir; Comuna Buiuc Enghez: Zaabit Demir; Comuna Cazâl Murat: Aptureim Cherim; Comuna Agemler: Memedula Feizula; Comuna Gârlici: Leonida Nicolaide; Comuna Eni Sarai: Niţă Boldea; Comuna Ghindăreşti: Serghei Malafei; Comuna Topalu: Culea Ioniţă; Comuna Muslu: Hogea Memet Ali; Comuna Groapa Ciobanului: Eniu Ioniţă; Comuna Ostrov: Apostol Ion; Comuna Bugeac: Vasile Marin; Comuna Mârleanu: Iosif Moroianu; Comuna Gârliţa: Vasile Dimitriu; Comuna Coslugea: Ion Ionescu; Comuna Satu-Nou: Riscu Nicolae ş.a. Primarii comunelor urbane, Constanţa: Panait Holban, Mangalia: Vasile Petrache, Medgidia: Abdul Cherim, Ostrov: Marin Ion şi Cusgun: Dobrică Toma“.
 
Prima Cameră de comerţ şi industrie înfiinţată în dreapta Dunării, ce cuprindea judeţele Constanţa şi Tulcea, s-a constituit pe baza jurnalelor Consiliului de Miniştri nr. 9 si 10 din 9 august 1880, sancţionate de decretele regale nr. 2.115 si 2.117 din acelaşi an. Se numesc sub Decretul regal dat de Carol, aflat în Weinburg - după cum este datat actul - membrii onorifici ai Camerei de Comerţ a circumscripţiei XV cu reşedinţa la Constanţa: Odysea Despoti, Georgiu Caripia, Solomon Iaphet, Gibrail Frenkian, Ivanciu Calcia - comercianţi.
 
Bursa de Comerţ se înfiinţează la Constanţa în 25 septembrie 1898, iar Banca de scont, în 1894. Scopul instituţiei era de a apăra interesele comercianţilor şi ale industriaşilor dintre Dunăre şi Marea Neagră, de a stimula activitatea în aceste importante sectoare economice.
 

În 1908, Camera de Comerţ şi Industrie, sub preşedinţia lui Gheorghe Georgescu, om de cultură, iniţiativă şi o rară putere de muncă, cumpără palatul Manisalian, giuvaer de artă arhitecturală şi decorativă.
 
Cea dintâi adunare a membrilor Camerei de Comerţ s-a ţinut în ziua de 6 septembrie 1880, sub preşedinţia lui Remus Opreanu, prefectul judeţului Constanţa. În cadrul şedinţei s-a fixat bugetul, obţinut din cedarea unui procent (zecime) din taxele comercianţilor şi ale industriaşilor. Ca sediu, Remus Opreanu a oferit o încăpere din localul Prefecturii. Cu aceeaşi ocazie s-au ales organele de conducere, preşedinte fiind desemnat comerciantul de coloniale Solomon Japhet.
 
Membrii Camerei au fost grupaţi după activitatea pe care o desfăşurau: comerţul cu cereale; comerţul alimentar; comerţul cu îmbrăcăminte; comerţul petrol, derivate şi cherestea; credit şi asigurări; articole de artă; diverse activităţi comerciale; comerţul mic; industria alimentară; diverse industrii; mica industrie. Deveneau, de asemenea, membri de drept ai Camerei toţi deputaţii şi senatorii aleşi în circumscripţia acestei instituţii.

Despre Aurelia Lăpuşan

Aurelia Lăpuşan, poetă, prozatoare, publicistă, cadru universitar. Născută la 24 iulie 1948 în Constanţa. Absolventă a Facultăţii de Limba şi literatura română - Universitatea Bucureşti. Cursuri postuniversitare de jurnalistică. Doctorat în teoria şi estetica teatrului. Activitate jurnalistică, universitară şi bibliografică. Este autoarea a numeroase volume de poezii, proză, din lista sa de lucrări publicate făcând parte şi 14 monografii dedicate Dobrogei, cele mai multe scrise în coautorat cu Ştefan Lăpuşan.
 
Citeşte şi:
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire

 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Ziua Dobrogei

#sărbătoreșteDobrogea: Punte peste timp, într-o călătorie simbolică. La pas prin Constanța anului... 1878, alături de ZIUA de Constanța (galerie foto)

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul prof. univ. dr. Sorin Rugină, rectorul Universităţii „Ovidius“ din Constanţa

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul prof. univ. dr. Aurel Papari, preşedintele Fundaţiei şi Universităţii „Andrei Şaguna“

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul prof. univ. dr. ing. Cornel Panait, rectorul Universităţii Maritime Constanţa

#citeşteDobrogea: „Dobrogea are patru lumi deosebite“