#scrieDobrogea Semne bune anul are când... silozurile Saligny sunt pline (galerie foto)

Impresionante, monumentale, ingenioase, practice și durabile. Prin aceste cuvinte se pot descrie silozurile din Portul Constanța, ridicate de unul dintre cei mai mari ingineri ai României, Anghel Saligny. Din acest motiv, grânarele poartă semnătura creatorului său, fiind numite Silozurile Saligny. 
 
Cele trei silozuri proiectate de Anghel Saligny, după planurile arhitectului Petre Antonescu, (proiectul prevedea patru construcții similare) au devenit o emblemă a Portului Constanța, o amprentă arhitecturală a acestui spațiu cu deschidere la mare. Saligny a știut să îmbine cu plăcutul având în vedere că fațada acestora are elemente neoclasice, fiind inspirată de arhitectura americană specifică acelei perioade. De altfel, se spune că aceste imense grânare realizate din cărămidă și beton aveau la bază aceeași tehnologie folosită la ridicarea blocurilor zgârie-nori din acea vreme.
 
Silozurile au fost ridicate în bazinul vechi al portului, pe latura de vest. Fiecare magazie are 44,6 metri și 250 de compartimente de beton armat, cu o capacitate totală de aprox. 30.000 de tone de cereale. De altfel, numărul mare al compartimentelor, dimensiunea lor mai redusă, dar și compoziția pereților interiori contribuie decisiv la calitatea grânelor depozitate aici, boabele cerealelor rămânând intacte, fără ca presiunea zidurilor să le afecteze integritatea. Silozurile puteau fi descărcate și încărcate în același timp, acest lucru datorându-se tot marelui inginer, debitul fiind de 125 tone / oră la primire și de 200 tone / oră la descărcare. Încărcarea navelor cu cereale a fost concepută a se realiza cu ajutorul unei rampe (estacade) amplasată de-a lungul cheiului, la 23 metri înălțime deasupra nivelului mării.
 
Doar două dintre cele trei imense silozuri au fost date în funcțiune odată cu inaugurarea portului, pe 27 septembrie 1909, cea de-a treia magazie fiind construită între anii 1911-1916.
 
Pe Lista Monumentelor Istorice din România - județul Constanța, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 bis/15 februarie 2016, silozurile Saligny din danele 17 și 18 ale Portului Constanța figurează la poziția nr. 481, cod CT-II-m-A-02786.
 
Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au ridicat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-au înălţat monumente, spre veşnică neuitare.
 
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
 
Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa i-a sărbătorit în 2017.

 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, pe care vă invităm să o exploraţi.