ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul Cătălin Grasa, director SCJU, Daniel Georgescu, director CN ACN, şi canoistul Ivan Patzaichin, mesaje de Ziua Dobrogei

La mulţi ani, Dobrogea, la 141 de ani de când a fost alipit acest tărâm multietnic, bogat în cultură, având un relief unic în România şi Europa, la patria-mamă! 141 de ani de când 14 etnii trăiesc la un loc, având religii diferite, însă fără să existe ură. Este un pământ unde armonia, diversitatea şi complexitatea fac un algoritm greu de înţeles pentru ochii unui străin, dar care este un sistem perfecţionat de-a lungul anilor.

 

Embleme ale culturii, sportului, administraţiei publice, autorităţilor locale, ale muzicii sau ale teatrului, ale spiritualităţii şi reprezentării etnice au transmis câte un călduros mesaj. Cotidianul ZIUA de Constanţa vă aduce la cunoştinţă mesajele ambasadorilor Dobrogei despre acest teritoriu - casă pentru sute de mii de persoane.

 

 

Sunt dobrogean get-beget şi mă mândresc cu acest lucru! Chiar citeam la un moment dat că, potrivit sondajelor, noi, dobrogenii, am fi cei mai mândri dintre români, de ţara noastră. Iar Dobrogea este o poveste. Un ţinut unde mulţi vin, dar prea puţin vizitează. Dobrogea nu înseamnă doar litoral sau Delta Dunării. Dobrogea înseamnă meleaguri nebănuite, istorie multă, peisaje unice din Deltă până la Vama Veche şi Ostrov, dealuri şi munţi, peşteri şi cetăţui, monumente surprinzătoare, etnii de toate felurile şi mâncăruri delicioase. Îi îndemn nu numai pe turişti, dar mai ales pe dobrogeni, să cunoască Dobrogea cu adevărat, să îi afle istoria din aproape în aproape! Doar aşa vor şti că avem cu ce să ne mândrim. La mulţi ani, Dobrogea! La mulţi ani binecuvântaţi, 

dobrogeni! 

 

 

Sunt unul dintre românii privilegiaţi, cei născuţi în Dobrogea, aşadar, de când mă ştiu m-am bucurat de diversitatea, cultura şi toleranţa acestui spaţiu. Am avut timp suficient să descopăr acest spaţiu pe îndelete, să îi descopăr plajele sălbatice, podgoriile, pădurile, cherhanalele ori mănăstirile. Greu de ales ce recomandare aş face pentru cineva care vine în Dobrogea. Cu siguranţă ceva între Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, cu acea comoară a Dobrogei, un artefact unic în lume - Şarpele Glykon, Edificiul Roman Cu Mozaic din Constanţa, Rezervaţia Naturală Cheile Dobrogei, Cetatea Enisala, Gura Portiţei, Cetăţile Histria, Callatis, Capidava, însă m-aş opri la Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi, pentru că este un monument definitoriu pentru formarea poporului român. Cele mai importante trei valori pe care le au dobrogenii sunt: Istoria, convieţuirea etnică, cultura şi tradiţiile.

 

Pentru mine, Dobrogea e unică, aşadar îmi este imposibil să o compar cu un alt tărâm, deoarece cred ca ar fi o impietate. La celebrarea celor 141 de ani de alipire a Dobrogei de Patria Mamă, în ziua de 14 noiembrie, doresc tuturor dobrogenilor să depună în mod constant eforturi să păstrăm Dobrogea frumoasă, să ne mândrim cu ea, pentru că rămâne spaţiul în care 16 minorităţi etnice trăiesc în armonie, păstrându-şi specificul şi convingerile culturale şi religioase. Dacă ar fi să ofer un slogan Dobrogei, acela ar fi un citat din Carol I, care spunea: „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!”

 

Totodată, la aniversarea celor 19 ani de activitate jurnalistică a cotidianului ZIUA de Constanţa, doresc întregii echipe redacţionale mult succes în acest demers de a păstra prestigiul presei dobrogene, alături de un public de calitate.

 

 

Cred că am Dobrogea şi Delta în sânge, de când m-am născut. Îmi amintesc, pe la 3 ani, când m-am trezit în vârful bărcii bunicului. Mă luase de dimineaţă, adormit, şi mă pusese în barcă. Când m-am trezit, legănat de apă, eram ca-ntr-o poveste. Oricui vizitează Dobrogea i-aş recomanda să nu se oprească doar un weekend aici, că nu e suficient. Are nevoie de cel puţin 4-5 zile să se îmbibe de frumuseţea locurilor. Consider că cele mai importante trei valori pe care le au dobrogenii sunt toleranţa (aici, atâtea etnii trăiesc în armonie), dârzenia (mai ales în Deltă, unde viaţa e grea, ai nevoie de toată energia să supravieţuieşti) şi dragostea de tradiţie.

 

În Mexic, în 1968, am avut norocul să ajung la Xochimilco, unde te poţi plimba pe canale cu bărcile lor tradiţionale şi asta mi-a adus aminte de casă. Astfel că aş compara acel loc cu Dobrogea. Oamenii locurilor noastre să fie mândri că sunt dobrogeni, români şi europeni. Am un slogan pentru Deltă, născut din speranţa mea de mai bine pentru locurile natale: „Delta, regina ecoturismului”. Dar Dobrogea cred că se caracterizează mai ales prin amestecul de neamuri care au trăit în bună vieţuire, încă de la începuturi... Asta încearcă acum popoarele Europei şi iată de câtă caznă e nevoie. I-aş spune, deci, „Dobrogea, mica Europă de dinainte de Marea Europă”.

Surse foto: Daniel Georgescu, Cătălin Grasa - ZIUA de Constanța, Ivan Patzaichin - Facebook