Basarabi, sub dictatura

Lantul amintirilor sumbre se rupe in defavoarea primarului Crivineanu

In preajma alegerilor, campania electorala a primarului Crivineanu de la Basarabi este umbrita de declaratiile unor cetateni care sustin ca au fost maltratati de acesta inainte de 1989 * Actualul primar al orasului a fost, inainte de 1989, politruc in cadrul IMUM Medgidia * Vremurile bune din perioada comunista ale lui Crivineanu sunt imortalizate si in cateva tablouri-fotografii agatate ostentativ pe holurile Primariei Basarabi * Locuitorii orasului, precum si cei din comunele aferente sunt in permanenta nemultumiti de aplicarea legilor de improprietarire, care a fost facuta aleatoriu si spre nemultumirea celor care au avut dreptul de proprietate asupra anumitor suprafete de teren * In zona Basarabi au fost improprietariti multi cetateni in ale caror documente terenurile respective erau trecute ca extravilane * Primaria a interzis eliberarea titlurilor de proprietate cu mentiunea "intravilan" pentru cei care detin aceste suprafete * Pentru includerea acestor terenuri in planul urbanistic al Basarabiului, primaria le-a cerut oamenilor sa suporte cheltuielile aferente * Satenii din localitatea Siminoc sunt si ei afectati de atitudinea refractara a primarului din Basarabi vizavi de retrocedarea unei pasuni de cateva sute de hectare * Exista declaratii conform carora orice serviciu solicitat la Primaria Basarabi este conditionat de apartenenta politica a solicitantului * Pentru majoritatea satenilor din Siminoc, primarul Crivineanu si-ar fi inceput demult o campanie electorala agresiva, folosindu-se de metode mai putin ortodoxe * Cei care se opun regimului sunt supusi unor actiuni concertate de intimidare si constrangere

Locuitorii orasului Basarabi, precum si cei din localitatile aferente traiesc de mai multa vreme cu un profund sentiment de nemultumire vizavi de activitatile prestate in serviciul populatiei de catre cei din cadrul Primariei Basarabi. Ca scurt istoric, putem spune, conform informatiilor adunate din teren, ca aici, la Basarabi, vremurile au ramas cam aceleasi de dinainte de 1989. Primarul actual, mult contestat de localnici, a avut mult si bine de-a face cu posturi de conducere in cadrul defunctului Consiliu Popular al localitatii Basarabi, a fost un temut politruc si activist de partid in cadrul IMUM Medgidia. Ca o dovada ostentativa a trecutului sau de aprig politruc, Crivineanu nu a ezitat sa-si etaleze pe peretii holurilor primariei tablouri-fotografii cu imagini de dinainte de 1989, unde este imortalizat impreuna cu alti fruntasi comunisti in diferite ipostaze. Legat de trecutul sau, oamenii care l-au cunoscut spun ca deseori acesta, pentru a se impune, recurgea la forta. Dovada stau declaratiile, scrise, a doua persoane care sustin ca au fost batute cu bestialitate de acesta, pe vremea cand era sef de sectie la "Tratamente termice" din cadrul IMUM Medgidia. Amintirile lui Mircea Garba, cel batut in sectie, si ale lui Viorel Moraru, care a fost lovit si injurat din senin pe strada de acelasi Crivineanu in vremurile de trista amintire, sunt chestiuni totusi marunte, dar care au avut rolul sa trezeasca la realitate si multe alte persoane ce au avut de-a face cu acesta. Daca pana mai ieri, nimeni (sau mai precis, aproape nimeni) nu mai avea curajul sa mai spuna nimic, din cauza terorii impuse de cei din primarie, a celor care administreaza banul public al localitatii, acum, multi si-au dat seama ca pot schimba ceva. La acest moment, practica conditionarii apartenentei politice la PSD este litera de lege la Basarabi, cu toate ca metodele empirice uzitate de cei care slujesc institutia denumita "Primarie" aduc grave prejudicii de imagine atat partidului in care au avut grija sa se incartiruiasca, precum si celor care vor cu adevarat binele acestei formatiuni politice. Oameni care acum se afla de cealalta baricada si care au tot interesul sa schimbe ceva in viata publica a Basarabiului au scos la iveala si fapte ce tin de o anumita tactica de constrangere a angajatilor din primarie. Astfel, unora dintre acestia le-a facut sesizari penale pentru diferite infractiuni presupuse, cum ar fi cea de frauda, delapidare, uz de fals, abuz in serviciu. De exemplu, cazul lui Marian Vasiliev si al lui Memet Reise, care au fost cercetati in dosarul penal nr.8170/2000, sau cazul lui Ionescu Constantin din dosarul penal nr.8212/2000, ori cel al lui Marian si Omarie Fieraru, cu nr.111213/18.03.1999. Acesti oameni au fost terorizati prin aceste dosare penale, care bineinteles ca au fost pana la urma rezolvate de ofiterii Serviciului de Investigare a Fraudei din cadrul IPJ Constanta cu diferite solutii.

Totul porneste de la pamant

Lasand deoparte aspectele legate mai mult de relatiile interumane ale lui Crivineanu, trecem acum la un alt punct care a adus mari nemultumiri in randul locuitorilor satelor si comunelor aferente Basarabiului. Ca de obicei, scanteia care aprinde fitilul butoiului cu pulbere intr-o localitate cu o economie cu specific agricol este pamantul. Ajungand la capatul puterilor dupa indelungi lupte cu morile de vant ale birocratiei Primariei Basarabi, unii cetateni afectati profund de nedreptatile suferite ni s-au adresat personal la redactie pentru a ne dezvalui din necazurile lor. Singurii implicati in toata aceasta poveste sunt primarul Crivineanu si functionarii sai. Povestea a nu mai putin de 50 de cetateni din Constanta, Basarabi sau alte locatii, care au trebuit sa beneficieze de efectele Legii 18 din 1991 si ale Legii 1 din 2000, a fost un subiect des dezbatut, dar fara nici o rezolvare certa. Cazul acestor cetateni a facut subiectul si al multor interpelari la tribuna Parlamentului Romaniei, interpelari facute de deputati de Constanta. In opinia acestora, la un moment dat se punea problema ca, in vederea aplicarii legilor fondului funciar la nivelul localitatii Basarabi, dar si Valu lui Traian, ar fi fost, teoretic, necesare 2338 hectare de teren. Conform datelor reale din teren, la acest moment ar fi disponibile doar 130 de hectare de vie si o suprafata de 130 de hectare, repartizata la o distanta apreciabila de cele doua localitati amintite. La aplicarea Legii 18/1991 s-au restituit doar 80% din suprafetele pana la 10 hectare, iar la un moment dat la aplicarea Legii 1/2000 nu mai existau terenuri disponibile deoarece vechile proprietati se aflau la dispozitia unor institute si statiuni de cercetare, in suprafata de 3700 de hectare, si 700 de hectare se aflau la dispozitia municipiului Constanta, ca proprietati ale domeniului public al statului, transformarea acestuia avand loc in anul 1999, inaintea aparitiei Legii 1/2000. In aceste conditii, proprietarii de drept ai acestor terenuri s-au vazut in situatia de a nu-si putea recupera drepturile de proprietate in zona unde locuiesc, dar nici in alta parte, cu toate ca aceste terenuri exista. Chiar daca unii cetateni au fost totusi improprietariti cu terenuri, in prezent acestia se chinuiesc sa poata beneficia de statutul de proprietar, dorind sa-si poata construi ceva pe terenurile cu care au fost improprietariti. Din pacate, interese ascunse puse pe seama Primariei Basarabi, in jurisdictia careia sunt aceste terenuri, fac imposibile eforturile acestor proprietari. Cazurile lui Niculai Jianu, Dumitru Druga, familii ca Seceleanu, Samsonescu, Geafar, Vlad etc., toti fiind improprietariti in acelasi sector, sunt cazuri clasice. Conform propriilor declaratii ale unora dintre aceste persoane, in urma stabilirii dreptului de proprietate asupra terenurilor conform Legii 18/1991, celor care aveau dreptul li s-au atribuit suprafete de cate 2000 de metri patrati in orasul Basarabi. La data de 23 martie 1993, Primaria Basarabi, prin adresa nr.656 din 22.03.1993, avertiza societatile in perimetrul carora se aflau trenurile respective sa nu elibereze titluri de proprietate pentru actionarii care urmau sa obtina dreptul de proprietate pe acele parcele si nici sa nu fie date spre folosinta sau atribuite, deoarece respectivele terenuri urmau sa treaca in domeniul privat al Primariei Basarabi si sa fie lotizate pentru constructii de locuinte. Prin Decizia nr.71/1991 aprobata de Prefectura Constanta, acele loturi erau incluse in intravilanul localitatii Basarabi. Loturile cu care au fost improprietariti oamenii erau acoperite cu vita-de-vie care era deja imbatranita, avand peste 50 de ani vechime, iar productia de struguri era aproape zero. In urma obtinerii unor alte aprobari si hartii pentru care au fost cheltuiti o groaza de bani, multi dintre proprietarii terenurilor respective au reusit sa defriseze vita-de-vie.

Intravilan cu plata din buzunar

Terenurile oamenilor figureaza si acum, din nu se stie ce motive, tot ca terenuri extravilane, cu toate ca multi proprietari au solicitat de nenumarate ori respectarea planului urbanistic din 1991, in care terenurile figurau ca intravilane. Pe langa acest lucru, titlurile de proprietate inmanate oamenilor specifica natura terenurilor respective ca fiind extravilane. In urma unor discutii ce au avut loc intre primar si cei dezavantajati de situatie, acesta ar fi fost de acord cu trecerea acestor terenuri in intravilanul orasului Basarabi, dar in schimb i-ar fi obligat pe oameni sa solicite individual acest transfer, ulterior urmand sa suporte cheltuielile aferente. Cum majoritatea celor improprietariti este formata din pensionari sau oameni fara o prea puternica baza financiara, costurile unor astfel de cheltuieli erau insuportabile. Mai mult, unii dintre acestia ne-au reclamat faptul ca au fost contactati de functionari din cadrul Primariei Basarabi care le-ar fi propus sa vanda acele terenuri pe sume derizorii, de circa un dolar pe metrul patrat. Acesta era pretul practicat pentru terenurile din extravilan. Pentru intravilan, neoficial, un hectar de teren depaseste cu mult 12 milioane de lei si, in functie de client, poate ajunge la sume importante.

Tergiversari tipic comuniste

Despre nemultumirile locuitorilor din satul Siminoc s-a mai scris, dar, din pacate, fara nici un rezultat. Prima atestare documentara a localitatii Siminoc este datata inca din anul 1890, cand regele Carol I a improprietarit "in devalmasie" mocanii ardeleni cu pamant si cu pasuni in acea zona. Siminoc se afla acum sub controlul strict al Primariei Basarabi. Locuitorii de aici sunt indignati si extrem de nemultumiti deoarece pasunile luate de comunisti inainte de `89 au ramas in proprietatea statului si nu le pot recupera cu nici un chip. De peste 13 ani, toate demersurile facute de acestia la Primaria Basarabi in vederea rezolvarii acestei probleme s-au soldat cu esecuri. Oamenii revendica de ani de zile o suprafata de 1213 hectare de pasune, suprafata prevazuta in acte cadastrale din anul 1951. Petitionarii care i s-au adresat in aceasta problema primarului Crivineanu s-au intors de fiecare data cu unicul raspuns "nu avem de unde". Si totusi, acestia stiu ca pamant exista, dar nu se doreste retrocedarea. Subiectul cu pricina atinge, se pare, o coarda foarte sensibila, unii dintre acesti petitionari afirmand ca s-au facut presiuni puternice asupra lor, s-au proferat amenintari, doar-doar vor renunta. Majoritatea locuitorilor din Siminoc sunt crescatori de animale, iar pasunile reprezinta singura lor sursa de supravietuire. Intr-o adresa inaintata Prefecturii Constanta (203/L/30 ianuarie 2003), petitionarii reuniti in Asociatia Crescatorilor de Ovine Dobrogea, filiala Siminoc, au adus la cunostinta autoritatilor faptul ca, in ciuda tuturor eforturilor depuse, nu au reusit sa intre in posesia terenului de pasunat. In anul 1996, au fost facute demersuri la Oficiul de Cadastru, obtinandu-se un document oficial nr.996/09 aprilie 1996, din care reiesea clar ca obstea sateasca din Siminoc poseda 1213,23 de hectare de pasune pe diferite amplasamente. Suprafetele de teren de pasune solicitate de crescatorii de animale din Siminoc sunt mentionate si in "Analele Dobrogei" incepand cu anul 1890 pana in 1950, data cand pamanturile au fost confiscate. In anii 2001-2002 au fost facute nenumarate sesizari scrise si memorii cu tabele de semnaturi depuse personal primarului Crivineanu cu ocazia unor audiente, dar nu s-a reusit obtinerea nici unui raspuns acceptabil vizavi de solicitarile aduse. In una din petitiile inaintate Prefecturii Constanta, oamenii solicitau disperati punerea in posesie a acestor terenuri, cerand obligarea primarului Crivineanu sa intreprinda procedurile legale de punere in posesie. Fapt care nici in ziua de azi nu s-a petrecut, din motive binecunoscute de oameni, si anume ca suprafete mari din terenurile solicitate au fost date "pe blat" in lucru unor apropiati ai primariei, procente din recolte varsandu-se in conturile personale ale celor implicati in aceste manevre. La toate aceste solicitari exasperate primarul Crivineanu a reactionat tipic. In urma unei solicitari a Prefecturii Constanta, prin adresa nr.914 din 17 februarie 2003 si inregistrata la secretariatul Prefecturii cu nr.203/L/19 februarie 2003, Crivineanu spune ca "filiala Siminoc a Asociatiei Crescatorilor de Ovine Dobrogea ar fi fost infiintata in 1996", asa incat nu vede cum ar fi putut formula actiuni de lamurire a suprafetei de pasune timp de 13 ani. Totodata, se afirma ca petitionarii nu ar fi facut nici o solicitare scrisa din care sa reiasa ca ar dori retrocedarea pasunii in suprafata de 1213,23 hectare. La un moment dat, in adresa respectiva primarul face afirmatia: "toate demersurile cu privire la pasune nu au fost facute la initiativa locuitorilor din Basarabi (n.r.- o fi vrut sa spuna, probabil, Siminoc), ci au fost din partea Comisiei Locale din Basarabi". Vizavi de "existenta hartii amplasamentelor trupurilor de pasune si la Analele Dobrogei incepand din 1890 pana in 1950" primarul precizeaza ca nu dispune de aceste documente, iar daca cineva le detine, ar dori sa le prezinte si Comisiei Locale Basarabi, pentru analizare, si asta in conditiile in care exista o asemenea harta chiar la oamenii din Siminoc. Concluzia este ca, de fapt, nici nu s-a dorit consultarea unui asemenea document. In acelasi context, oamenii din localitatea Siminoc au incercat de nenumarate ori sa "induplece" primarul sa delimiteze concret, prin bornare, suprafetele de teren aflate in patrimoniul privat al primariei. Dovada sta un memoriu depus in acest sens la secretariatul Primariei Basarabi, in data de 14 februarie 2001.

Adversarii sunt suprimati rapid

La Basarabi, racolarile in interes electoral de partid se fac prin constrangere si, mai ales, profitandu-se de necazurile omului simplu de la tara. Opinia generala a multor oameni din Siminoc este clara, cel putin la acest moment: votul il vor da, cu siguranta, altcuiva. Deocamdata, toti cei care se opun regimului de la Basarabi, destul de multi ca numar, s-au adunat in jurul lui Ion Ionescu, medicul veterinar al satului Siminoc, cel care a reprezentat interesul comun al locuitorilor satului. Potrivit declaratiei acestuia, in toate demersurile facute pentru a rezolva situatia pamanturilor din localitatea mentionata, demersuri facute personal de Ionescu, in numele si interesul tuturor locuitorilor satului, atitudinea primarului Crivineanu a fost de fiecare data refractara, fapt care confirma cele spuse de noi in cursul prezentului material. Observand ca exista o oarecare nesupunere a veterinarului, oamenii primariei au recurs la diverse metode de intimidare si amenintare a acestuia, in speranta ca se va linisti. Presiunile au ajuns pana la situatia in care omul a fost amendat abuziv cu suma de 30 de milioane de lei pentru o constructie ridicata chipurile abuziv la marginea unei pasuni si chiar s-a incercat suprimarea fizica a acestuia, o masina condusa de niste indivizi agresivi dand efectiv peste el in mijlocul campului. In acest caz, Parchetul Constanta cerceteaza evenimentul sub aspectul savarsirii infractiunii de tentativa de omor din partea indivizilor respectivi. Aici intervine insa si un alt aspect: Politia din Basarabi, apropiata primarului, a demarat cercetarile in acest dosar doar dupa multe insistente. Probabil ca, in mintea celor din primarie, unicul mod de a scapa de eventualii oponenti sau chiar potentiali candidati este cel de intimidare sau suprimare.