Biserica fara turle, zidita din piatra Cetatii Histria

Acceptarea conditiilor turcesti a nascut lacas ortodox unic

O magica imbinare intre stilurile crestin si oriental a nascut biserica cu hramurile Sfanta Treime si Sfantul Mare Ierarh Nicolae din Istria. Te ademeneste si intriga forma de cruce cu fatada in stil oriental, peretii ce respira prin amfore din vremuri demult apuse ascunse in zidarie, cupola sprijinita pe trunchiuri de stejar si capiteluri de coloane antice grecesti luate din cetatea Histria.Albul lacasului de cult din Istria impresoara cald si transpune in alte timpuri. Miroase a struguri copti in valea pe care se afla bisericuta, iar frunzele copacilor astern cerga tomnatica peste mormintele parintilor duhovnici. De aproape n-ai spune ca este biserica ortodoxa, dar departarea te ajuta sa zaresti crucea. Pe parintele paroh l-am gasit trebaluind prin curtea Bisericii Sfanta Treime. Timid, preotul Nicolae Herta ne invita in casa Domnului, imbiindu-se sa ne plecam capetele la intrare. Fatada este originala in Dobrogea si chiar in tara: a fost construita in stil oriental cu trei arcade. Spre deosebire de alte biserici, in Sfanta Treime din Istria nu urci trepte, ci cobori. Cinci pasi diferiti te conduc catre un loc aparte. Miroase inca a lumanare si tamaie, iar lumina patrunde discret pe ferestrele semicirculare. Parintele ne atrage atentia asupra cupolei, sustinuta de sase trunchiuri de stejar aurite. Ingenuncheat, preotul ne conduce privirile catre baza copacilor. "Trunchiurile sunt fixate pe capiteluri de coloane antice grecesti luate din cetatea Histria", spune parintele, adaugand ca, din pacate, vechii parohi au ingropat cinci dintre capiteluri.Biserica crestina cat o geamieIstoria spune ca biserica din Istria a fost construita de 54 de familii de crestini ortodocsi, refugiati din sudul Basarabiei. "Dupa anul 1812, cand oamenii s-au asezat in acest sat", spune parintele Herta. Satucul s-a numit pana in anul 1914 Caranasuf, dupa numele ctitorului sau, turcul Nasuf cel Negru. In 1914, Vasile Parvan a descoperit ruinele cetatii greco-romane din apropierea comunei si a identificat Histria drept cel mai vechi oras de pe teritoriul Romaniei.Credinciosi, bulgarii au cerut autoritatilor turcesti de la Babadag sa aprobe construire unei biserici ortodoxe. In 1857, turcii au fost de acord, dar au pus conditii: lacasul nu trebuia sa fie mai inalt decat casele satului, fara turle, clopot si clopotnita. Scopul: nu trebuia in ruptul capului sa se deosebeasca de geamii. Oamenii au acceptat, iar temelia bisericii s-a turnat la 50 de centimetri sub nivelul caselor. Inventivi, bulgarii au inaltat peretii cu piatra adusa de la ruinele Cetatii Histria. Lectie de acusticaPeretii neacoperiti de picturi respira prin mici orificii create in ziduri. Parintele explica faptul ca, in lipsa turlelor, biserica nu ar fi avut acustica. In 1857 oamenii au gandit un sistem unic de sonorizare: au ingropat in ziduri 52 de amfore aduse tot din bogata cetate Histria. Catapeteasma bisericii a prins viata din alte trunchiuri. "Din opt stejari grosi au fost ciopliti stalpii si grinzile, iar crestinii au creat si catapeteasma", spune slujitorul Domnului. Se pare ca din Imperiul Otoman a fost adus numai pictorul Stefan Zahariev care a pictat icoanele catapeteasmei, insa s-a semnat doar pe cea a Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Biserica s-a sfintit la 18 august 1869, in timpul pasei Megit, de episcopul grec Dionisie Del Carpatos. Din maiestria pictorului au mai ramas si doua fresce situate la intrarea in biserica si altar. Parintele banuieste ca este posibil ca intreaga biserica sa fi fost pictata. Cele doua fresce si icoanele nu au fost niciodata restaurate, pastrandu-si si azi culorile originale.Cu ochii spre catapeteasma, parintele mai spune ca din 14 februarie 1967 biserica figureaza in lista monumentelor de arhitectura. In altar se zaresc insirate ordonat carti vechi si icoane nepretuite din timpuri de mult apuse. In pod zac alte manuscrise rare. Preotul Herta spune ca biserica a primit fonduri pentru inaltarea unui muzeu in care sa-si capete locul cuvenit fiecare bucatica din istoria comunitatii locale. Am fi vrut sa mai zabovim, dar alte trunchiuri de copaci fusesera aduse intre timp in curticica lacasului. Mesterii incepusera de mult treaba, caci soarele se inaltase deja spre pranz. Mai aruncam o privire spre albul izbitor al monumentului-biserica: ciudata contopire intre oriental si crestinism, nascuta parca pentru a alunga tot raul si patimile lumesti.