Candidatii penibili

Ne apropiem cu pasi repezi de alegerile locale. Desi nu au voie deocamdata sa purceada la gesturi electorale pe fata, candidatii la primarie nu stau cu mainile in san asa cum s-ar putea crede.

Primele actiuni mai timide de persuadare a electoratului au fost deja comise in unele localitati, de primarii in functie sau de alti contracandidati, care si-au anuntat intentia de a le lua postul. Spun comise si nu derulate, desfasurate sau organizate, pentru ca, desi aceste actiuni nu au nimic in afara legii, depasesc limitele bunului simt. Primele incercari de insinuare in preferintele electoratului au fost inca mai precoce, in pragul sarbatorilor de iarna, cand anumiti aspiranti la functia de primar si-au tiparit calendare de perete reprezentandu-i in diverse ipostaze. Ba cu un copil in brate, ba stand de vorba cu un preot, oricum, mereu in relatie cu oameni si cu mediul inconjurator, pentru a scoate in evidenta latura comunicativa si populara a personajului reprezentat. Dincolo de faptul ca acele imprimate ce contineau sinaxarul Bisericii Ortodoxe Romane erau ilegale, tiparirea unor astfel de inscrisuri fiind reglementata de Legea Cultelor, erau si grobiene, din cauza incercarii de manipulare grosolana a opiniei publice. Calendarele distribuite pe sub mana erau menite sa-l prezinte pe protagonist - in realitate, personaj cu atribute indoielnice - drept un om credibil, in stare sa rastoarne muntii din loc, ce mai, idealul educational al zilelor noastre. Acest gen de incercari disperate de popularizare a unui biet personaj anonim (pentru ca faptele indoielnice din trecutul sau nu au iesit in totalitate la iveala ) continua si in aceasta perioada si presupunem ca se vor acutiza pe masura ce ne apropiem de ziua in care vom fi chemati la urne. Pe masa unora dintre primarii disperati sa-si prelungeasca mandatul, si spun disperati pentru ca sunt unii care se simt cu musca pe caciula pentru faptul ca nu au facut mai nimic de la investitura, se afla un calendar in care sunt subliniate zilele de importanta pentru crestinatate - sarbatorile religioase - dar si cele laice, cu impact la popor, precum 1 sau 8 martie. Acestei categorii de edili, care ar trebui sa se simta si sa-si faca bagajele, i se adauga o alta: contracandidatii care vin din afara sistemului, care nu ocupa moment postul de primar. Prin urmare, zilele incercuite in calendarul de pe masa aspirantilor sus-amintiti devin prilejuri de campanie electorala mascata, pentru ca "sezonul" electoral, se stie, se deschide cu o luna inainte de data alegerilor. Mai cu un martisor, mai cu un ghiocel de 1 martie sau cu o tolba de alimente inainte de Pasti, cu un gratar ori cu un mic sau fiecare cu ce are, candidatii la functia de primar spera sa convinga electoratul sa-i voteze. In opinia lor, nu mai conteaza valorile, capacitatile, instruirea profesionala sau, de ce nu, experienta intr-o functie publica. Ei spera sa ademeneasca alegatorii la urne cu miros de mici. Important este ca electoratul s-a desteptat si s-a maturizat. Nu mai este cel din trecut, nu-si mai vinde votul pe mici si bere. Are discernamant. Alegatorul zilelor noastre este uneori, de ce sa nu o spunem, smecher. Stie sa accepte invitatia la o halba de bere, dar stie si ca va vota asa cum ii dicteaza constiinta fara nicio influenta din exterior. Ce-i drept, sunt si primari sau candidati in general, care nu se dedau la astfel de tertipuri pentru a accede intr-o functie publica si care merg pe premisa ca alegatorii stiu, din experienta, pe cine ar trebui sa voteze.

Scris de: {autor}Manuela MOLDOVEANU{/autor}