Capodopere ale culturii prezente la Topalu

Comuna este situata la 80 de kilometri de municipiul Constanta * Satele aferente comunei sunt Capidava si Topalu * Aici locuiesc 1918 persoane, dintre care 937 sunt barbati, iar restul femei * Topalu este un nume turcesc, putand fi tradus "schiop" * Sistemul educational a reprezentat de-a lungul timpului una dintre prioritatile de la nivelul satului * Comuna Topalu numara un efectiv de 360 de vaci, 1630 porci, 2700 oi, 860 capre, 330 cai si 13.000 pasari * In prezent, asezarea se afla in proces de modernizare, aici fiind realizate sau pe cale sa se realizeze programe importante de reabilitare si constructie

Comuna Topalu este situata in partea de vest a judetului Constanta, pe malul drept al Dunarii, in apropierea ostrovului Batrana. Localitatea se afla la o distanta de 80 de kilometri de municipiul Constanta si 20 de kilometri de Harsova, orasul cel mai apropiat. Comuna este constituita din doua sate, si anume: Topalu, satul de resedinta, si Capidava, unde pot fi admirate ruinele cetatii cu acelasi nume, situata la sapte kilometri de Topalu. Istoria asezarii se pierde in vreme. Potrivit unor documente, "de cand se cunoaste Topalu s-a numit Topal, poate in alte veacuri, regiunea in care s-a asezat Topalul sa se fi numit cu alt nume, poate un nume roman, deoarece mai sus de Topalu s-a descoperit cetatea romana Capidava, iar Institutul de Antropologie a insemnat localitatea ca un loc unde au fost descoperite ramasite ale oamenilor preistorici". Se banuieste ca primele familii care isi disputau onoarea de a da nume satului au fost: Bogheanu, Orbocea, Nicoara, Sacariciu, Cheles, Preda, Vancea si altii care pot fi considerati fondatori ai satului. Cand primele asezari au inceput sa se transforme in sate, stapanirea turceasca ce se intindea pana in sudul Basarabiei, adica pe toata Dobrogea, au statornicit raiale cum a fost cea de la Harsova, in subordinea careia intrau si satele de pe malul Dunarii infiintate de ciobani, printre care se numara si Topalu. Topalu este un nume turcesc, ceea ce inseamna "schiop". Denumirea vine de la un turc schiop care fusese trimis de Beiul de la Harsova in sat sa stranga birurile de la locuitori si care apoi s-a stabilit aici, considerandu-se ca un mic pasalac atotstapanitor. Locuitorii din satele vecine, care veneau la curtea turcului cu plocoane i-au zis asezarii "satul lui Topalu", nume care se pastreaza si in prezent. Potrivit legendei, Topal ar fi murit eroic in razboiul de independenta din anul 1877.

Cetatea Capidava, atestare a stapanirii imparatului Traian

Bine documentata istoric, aceasta comuna, care inca din timpul stapanirii turcesti a Dobrogei se bucura de o larga autonomie, dovada Biserica Ortodoxa ridicata in anul 1863, era deosebit de bogata din punct de vedere economic, avutie venita din comertul facut chiar cu Imperiul Otoman, asa cum procedau si celelalte comune de pe malul Dunarii. Sapaturile arheologice incepute in 1927 de Grigore Florescu pe o mare movila din satul Capidava au scos la iveala, intr-o prima faza, zidurile de incinta ale unui mare castru roman. Dupa mai multe campanii de sapaturi, in urma inscriptiilor si a altor descoperiri s-a dovedit a fi vorba despre Capidava romana. La ora actuala, marele castru Capidava are dezvelita intreaga incinta, partea superioara ce apartine culturii Dridu fiind complet cercetata. Termele romane, care dateaza din secolele II-IV d.Hr., sunt sapate in proportie de 60% si, avandu-se in vedere buna lor conservare, sapaturile au fost oprite, pana la realizarea unei conservari primare care sa adaposteasca cele descoperite pana in prezent. Cetatea face parte din seria de castre si fortificatii ridicate in timpul imparatului Traian, la inceputul secolului II d.Hr. intr-un golf linistit pe malul Dunarii. Toponimul getic Capidava inseamna "cetatea de la cotitura" si confirma o locuinta preromana atestata arheologic.

Operele lui Tonitza sau Pallady, gazduite in comuna

Comuna Topalu are o priveliste generala asupra Dunarii si reprezinta o localitate bine gospodarita, din care nu lipsesc apa curenta, electricitatea, pavajul si asfaltul, o scoala bine pusa la punct si, mai ales, un obiectiv important din punct de vedere cultural, precum Muzeul de Arta "Dinu si Sevasta Vintila". Familia Vintila, oameni mai pricopsiti din sat, mari iubitori de arta, au lasat satului o donatie formata din 228 opere de pictura si sculptura, colectie ce reprezinta intreaga scoala de pictura romaneasca de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, fiind expusa in 13 sali, in ordinea cronologica a creatiei artistilor. Colectia cuprinde opere originale ale marilor pictori clasici romani, printre care Tonitza, Pallady, Gheorghe Petrascu, Nicolae Darascu si Camil Ressu, pe care doctorul Vintila i-a cunoscut personal. Satul Topalu mai ofera vizitatorilor interesati case tipice romanesti, cu specific dobrogean: prispe si stalpi de lemn ornamentati. De asemenea, Dunarea ofera aici o frumoasa priveliste cu un relief calcaros in aval si, pe partea opusa, nesfarsitele paduri de plopi si salcie.

Invatamantul, prioritatea autoritatilor locale

Sistemul educational a reprezentat de-a lungul timpului una dintre prioritatile de la nivelul satului. Dovada in acest sens sta Scoala generala cu clasele I-VIII Topalu, care este asezata pe partea dreapta a soselei ce vine de la Harsova. Cele mai pesimiste date considera ca anul 1840 este cel in care putem vorbi la Topalu despre o scoala romaneasca, in anul 1843 aparand ca director si invatator al satului Arsenie. Documentele timpului noteaza ca, in anul 1879, la Topalu functiona un local de scoala cu doua posturi, iar ca invatatori apar Mihailescu si Dinu Vintila. Treptat, s-a infiintat si scoala de fete cu un singur post. Din anul 1910 scoala are un local nou, tip "casa scoalelor", cu patru sali de clasa. Modernizarea invatamantului si cresterea populatiei scolare au impus constructia, in anul 1966, a mai multor corpuri de scoala. De atunci unitatea de invatamant este compusa din doua corpuri si are cinci sali de clasa si doua laboratoare. Ca urmare a unei conduceri formate din oameni devotati profesiei lor, baza materiala a scolii a sporit, realizandu-se o buna educatie a elevilor.

Cresterea animalelor, sursa de existenta pentru populatie

Ultimii ani au adus o imbunatatire simtitoare a nivelului de trai pentru locuitorii comunei. In acest sens, comuna Topalu se poate lauda, in prezent, cu o suprafata de teren agricol de 7569 hectare, dintre care 5955 reprezinta suprafata de teren arabil, 47 de hectare sunt cultivate cu vita de vie, 1087 de hectare de pasune si 480 hectare de teren pentru livada, dintre care 200 hectare cu pomi. In trecut, Topalu se putea lauda cu cea mai mare livada de caisi din Europa, care acum se afla in proces de replantare.Comuna Topalu are o populatie de 1918 persoane, dintre care 937 sunt barbati, iar restul femei. In ceea ce priveste numarul de locuitori structurati pe sate, la nivelul satului Capidava traiesc doar 100 de cetateni, in timp ce in localitatea Topalu traiesc 1818 persoane. Harnicia locuitorilor se reflecta si in numarul mare de animale. La inceputul anului 2004, comuna Topalu numara un efectiv de 360 de vaci, 1,630 porci, 2700 oi, 860 capre, 330 cai si 13.000 pasari. Numarul mare de animale reflecta faptul ca activitatea economica a locuitorilor din Topalu este bazata pe cresterea animalelor. In prezent, asezarea se afla in proces de modernizare, aici fiind realizate sau pe cale sa se realizeze programe importante de reabilitare si constructie.