CJCA Constanta va organiza cursuri de calificare in sericicultura

Cresterea viermilor de matase va fi subventionata de stat

In anul 1989, statisticile sericicole internationale plasau Romania pe locul sase in lume si pe locul doi in Europa * Daca in acelasi an, in Romania se produceau peste 1900 de tone, in anul 2003 productia de-abia a atins doua tone * MAPAM a cuprins in bugetul pe anul 2004 un ajutor de 20.000 lei pentru un kilogram de gogosi de matase predat, prin intermediul unei sponsorizari

Sericicultura are in Romania o traditie de peste 500 de ani, matasea bruta fiind cunoscuta sub numele de borangic, iar cea prelucrata fiind folosita in obtinerea traditionalelor marame, esarfe si a altor obiecte de vestimentatie populara. Matasea naturala este una dintre cele mai vechi fibre textile, cu inalt nivel ecologic, fiind o fibra naturala absorbanta, elastica si cu pH neutru. Sericicultura nu necesita investitii mari, iar tehnologia de crestere a viermilor de matase nu este complicata. Orice persoana care are in apropiere o sursa de hrana pentru viermi (duzi in curti, pe marginea drumurilor, in plantatii intensive etc.) poate ca, pe langa ocupatia de baza sa produca gogosi de matase intr-o perioada de 30-35 de zile.In tara noastra, sericicultura a luat o amploare deosebita dupa anul 1974, o data cu elaborarea unui program special de dezvoltare a acestui domeniu de activitate. In anul 1989, statisticile sericicole internationale plasau Romania pe locul sase in lume si pe locul doi in Europa, tara noastra fiind printre statele fondatoare ale Comisiei Sericicole Internationale, cu sediul la Lyon - Franta, aceasta ramura fiind considerata politica agricola de stat. In perioada anilor 1990-2003, sericicultura a cunoscut in Romania un declin accentuat, pe fondul tranzitiei la economia de piata si al recesiunii economice. Astfel, desi prin HG 199/1990 s-au infiintat 20 de societati comerciale in domeniul sericiculturii reunite in organizatia patronala "Drumul matasii", in prezent mai functioneaza doar una - SC Sericarom SA Baneasa Bucuresti, ceilalti agenti economici incetandu-si pe parcurs activitatea sau fiind in prezent in lichidare. Totodata, a fost desfiintata si ultima filatura de matase din Romania, de la Lugoj, judetul Timis. Productia de gogosi de matase a scazut drastic in toata aceasta perioada. Daca in 1989, in Romania se produceau peste 1900 de tone, in anul 2003 productia de-abia a atins doua tone. De altfel, declinul productiei de matase nu se manifesta doar in tara noastra, ci si la nivel mondial, incepand cu anul 1995, doua dintre cauze fiind scaderea consumului de matase naturala si disparitia de pe piata internationala a matasii a tarilor cu economie in tranzitie: Bulgaria, Ucraina, Serbia si Romania, fapt care a dus la acapararea pietei de catre China, care produce peste 93% din matasea naturala. Valoarea pe piata internationala a firului de matase brut a fost de 50 USD/kilogram, dar China a scazut considerabil pretul, cu aproximativ 50%. Preturile practicate in acest moment pe piata internationala sunt de 600 euro/kilogram pentru ouale de viermi de matase, de 80.000 lei/kilogram pentru gogosile de matase, iar pentru firul de matase naturala, 21 euro/kilogram. Tendinta actuala este de a procesa cat mai multa matase bruta in tarile producatoare si de a exporta produse finite. Pentru a impulsiona dezvoltarea sericiculturii in Romania, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, in consens cu Reglementarile nr. 845 si 922/1972 ale Uniunii Europene, a cuprins in bugetul pe anul 2004 un ajutor de 20.000 lei pentru un kilogram de gogosi de matase predat, prin intermediul unei sponsorizari. In conformitate cu hotararea MAPAM, obiectivul Centrului Judetean de Consultanta Agricola Constanta il reprezinta dezvoltarea activitatilor de sericicultura. Pana in momentul de fata, dintre cei interesati se cauta constituirea grupului de producatori care sa beneficieze de avantajele masurilor 3.2 si 3.4 din programul SAPARD al Uniunii Europene. Daca vor exista optiuni, pentru 30 de cursanti CJCA Constanta va oferi gratuitate celor ce doresc sa patrunda tainele sericiculturii printr-un curs de calificare. "In ceea ce priveste infiintarea unei filaturi in Dobrogea, aceasta ar constitui o oportunitate tinand seama de faptul ca la IJPIPS Eforie, ani de zile se lucra pe razboaie mici pentru prelucrarea borangicului si a firului de matase", a declarat Mioara Mathe-Kiss, director al CJCA Constanta. Specialistii CJCA Constanta lucreaza la o simulare de proiect privind costurile necesare infiintarii unei plantatii de dud, precum si costurile tehnologiei de prelucrare. Ca de obicei, ramane esentiala nisa de piata pentru valorificare.