Comune, în bătălii cu municipiile „Luptele“ teritoriale Constanţa vs Agigea şi Limanu vs Mangalia, decise de instanţe

Două procese în care protagoniste au fost patru unităţi administrativ-teritoriale - Primăria Constanţa, Primăria Agigea, Primăria Mangalia şi Primăria Limanu - au schimbat soarta financiară a două dintre acestea. Prima „confruntare în instanţă“ au avut-o Primăriile Constanţa şi Agigea.
 
Se pare că ghinionul continuă să se ţină de administraţia locală a comunei Agigea. După ce, în anul 2003, localitatea a pierdut 50 de hectare de teren în parcela 305 în favoarea Primăriei vecine Eforie, în aprilie 2006, un nou proces avea să aducă nelinişte reprezentanţilor administraţiei locale. Atunci, Consiliul Local Municipal şi Primăria Constanţa atacau în contencios administrativ Consiliul Local Agigea, pretinzând că Portul Constanţa Sud nu aparţine comunei. Acel proces s-a finalizat doi ani mai târziu, când Tribunalul Constanţa decidea, în dosarul 434/118/2006, că portul trebuie să rămână comunei Agigea. Numai că administraţia locală Agigea a trebuit să se bată în continuare în instanţă cu un colos precum Constanţa pentru a-şi păstra teritoriile intacte.
 
În septembrie 2016, a urmat lovitura de graţie: bugetul local al comunei avea să înregistreze, de acum încolo, un deficit de două milioane de euro, întrucât instanţa a decis că Postul Constanţa Sud revine unităţii administrative-teritoriale Constanţa. Decizia definitivă a aparţinut Curţii de Apel Bacău, care a respins o contestaţie în anulare formulată de autorităţile din Agigea la decizia luată în februarie de Curtea de Apel Galaţi. Miza acestui lung proces nu o reprezenta neapărat suprafaţa de teren pusă în joc, cât taxele pe care agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea aici le achită, conform legislaţiei în vigoare, administraţiei locale de care aparţin. Potrivit primarului din Agigea, Cristian Cîrjaliu, acestea se ridică la aproximativ două milioane de euro. Situaţia este cu atât mai „ciudată“ pentru locuitorii din Agigea cu cât, în anul 2009, ei au participat la un referendum local şi 98% dintre participanţi s-au pronunţat pentru preluarea Portului Constanţa Sud de către Primărie.

Alt proces, alt verdict

În luna octombrie a acestui an, o altă decizie a instanţei avea să afecteze alte două bugete locale. Este vorba despre „confruntarea“ dintre Primăriile Limanu şi Mangalia, prima având, în final, câştig de cauză. Procesul a fost intentat în anul 2012 de către Prefectura Judeţului Constanţa şi a avut ca obiect stabilirea limitei teritoriale dintre comuna Limanu şi municipiul Mangalia, cele două entităţi administrative refuzând, la acea vreme, să semneze documentul ce stabilea linia de graniţă. Miza era enormă pentru Primăria Limanu, sume importante urmând să fie direcţionate către bugetul local. Potrivit unora, ar fi vorba despre un plus de câteva sute de mii de euro al comunei. După trei ani de termene, Tribunalul Constanţa dădea un prim verdict favorabil administraţiei locale Limanu şi astfel ajungeau în domeniul public administrat 40 de hectare de teren.
 
Vestea a făcut vâlvă în presa locală, mai ales că 23 de hectare de teren din suprafaţa totală ce ar urma să revină Primăriei Limanu se află exact în zona Şantierului Naval Mangalia. Cu alte cuvinte, asta ar presupune venituri anuale în plus la bugetul local al comunei. „Este o mare bucurie pentru comunitatea noastră! S-a corectat o mare nedreptate pentru localitatea noastră, ţinând cont că de 30 de ani această zonă era trecută la Mangalia pe nedrept. Cred că ar trebui să ne gândim să le solicităm şi taxele şi impozitele încasate în cursul acestor ani. Deşi cred că nu va fi posibil, aşa ar fi drept. Ca suprafaţă, ne referim la jumătate din suprafaţa şantierului şi la tot digul care porneşte dinspre Portul Mangalia până la Callatis Gas, inclusiv. Am avut două avocate extraordinare - Cristiana Anghel cu Dumitra Dan. Au fost două fete extraordinare care ne-au susţinut cauza impecabil la Ploieşti”, au afirmat reprezentanţi ai administraţiei locale din Limanu, la scurt timp după aflarea deciziei definitive pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti.
 
Numai că, fie pentru a nu se recunoaşte înfrânţi, fie pentru a atenua efectele acestui proces în presă, surse din Primăria Mangalia susţin că, în fapt, n-ar fi motiv de bucurie pentru comunitatea vecină. Şi asta pentru că cele 40 de hectare sunt formate din dune de nisip, alături de 23 de hectare ce figurează sub denumirea de doc uscat, reparaţii nave, pentru care nu s-ar percepe impozite. „Sunt suprafeţe de teren pe care nu se află şantierul. Sunt nişte dune de nisip care au rezultat din retragerea mării şi care nu au valoare de impozitare, au doar o valoare sentimentală pentru Limanu“, afirma, cu ceva timp în urmă, secretarul Primăriei Mangalia, Petrina Boiţă.

Citeşte şi:

O victorie în primă instanţă dă speranţă
Verdictul în procesul Mangalia - Limanu, un act de dreptate!

 

Georgescu - „S-a corectat o mare nedreptate pentru localitatea noastră”
Limanu a câştigat definitiv procesul cu Mangalia