Consilierul Florea prosteste AVAS

AVAS a pus custode la societatea Toplacer SA Topraisar pe consilierul judetean Dumitru Florea, managerul ultimului deceniu al fostului IAS Societatea Toplacer a fost candva un IAS bine cotat in regiunea de sud-est a tarii. In 1994, managerul Dumitru Florea a inceput sa destabilizeze societatea, pe care a inglodat-o in datorii. El a obtinut un credit de peste un milion de dolari de la Bancorex, la care s-au adaugat alte imprumuturi contractate de la Fondul National de Restructurare Dunarea (FNRD) si Casa de Asigurari de Sanatate Constanta (CNAS). In ultimele trei luni, AVAS a organizat sase licitatii pentru obtinerea sumelor necesare acoperirii datoriei Toplacer, de 3308.365 dolari. In timp ce proprietarii incearca sa intre in posesia activelor cumparate de la AVAS, custodele - Florea se revolta, sustinand ca bunurile ii apartin. Comisarul sef Nicolae Pescaru, seful Politiei Mangalia, a fost nevoit sa se deplaseze personal la Topraisar pentru a aplana conflictul dintre Florea si un proprietar pagubit.

Din infloritorul IAS Toplacer din localitatea Topraisar s-a ales praful incet, incet dupa 1994. Transformarea sa in societatea comerciala Toplacer SA a dus inevitabil la faliment si vanzare pe bucati. Datoriile societatii au crescut anual, iar creditele luate de directorul general al Toplacer SA, Dumitru Florea, de la diverse institutii, Bancorex SA, Fondul National de Restructurare Dunarea (FNRD) si Casa de Asigurari de Sanatate Constanta (CNAS) au semnat condamnarea la moarte a Toplacer-ului. Achizitii fabuloase, neutilizate Intr-o perioada deosebit de sensibila pentru agricultura romaneasca pe fondul schimbarii guvernului din 1994, Dumitru Florea a contractat un credit de peste un milion de dolari de la Bancorex. Imprumutul a fost folosit pentru achizitionarea unei instalatii moderne de productie finlandeza pentru uscarea, sortarea, tratarea si depozitarea semintelor. Cum firma intrase deja in colaps, super-instalatia nu a fost folosita niciodata. Ratele trebuiau platite si penalitatile au tot curs. In acelasi timp, investitii masive s-au facut si in alte tipuri de utilaje, folosite partial sau deloc. Se pare ca toate utilajele achizitionate de Dumitru Florea in decursul timpului s-au luat peste pretul pietei, majoritatea din import. Pierderi in toate sectoarele Managementul defectuos al lui Dumitru Florea a contribuit din plin la pierderile inregistrate de Toplacer. In 1997, pagubele s-au amplificat pe fondul unei ierni teribile, cand semintele si cartofii societatii au inghetat. Cum firma acumula din ce in ce mai mult in datorii, managerul a hotarat sa vanda activele mobile ale societatii. "In 1997, au inceput disponibilizarile masive, iar vacile din sectorul zootehnic au fost vandute", spune unul dintre fostii angajati ai Toplacer, adaugand ca Dumitru Florea refuza sfaturile inginerilor. Oamenii erau dati afara din diverse motive, de cele mai multe ori fara justificare. Sesizarile celor disponibilizati privind desfacerea ilegala a contractelor de munca au fost "clasate" de director fara niciun fel de raspuns. O mare parte a utilajelor societatii Toplacer erau folosite in campaniile agricole de societatea Agro Florex care apartine directorului Toplacer, cu sediul in Lumina. "Asociatia agricola din Lumina folosea din plin utilajele Toplacer. De fiecare data, intaietate aveau lucrarile de la Agro Florex. Nimeni nu avea dreptul sa-i reproseze ceva managerului-satrap Dumitru Florea. Taia in carne vie", mai spune un fost angajat al Toplacer. Privatizarea, ca ultima sansa In 2000, Toplacer avea nevoie urgenta de restructurare, iar Executivul soma sa se privatizeze. Asa se face ca Dumitru Florea a profitat de ultimul val al privatizarilor, pentru adancirea si mai mare a societatii in datorii. Surprinzator, el a convins majoritatea angajatilor sa devina membri ai PAS Topraisar, asociatie non-profit al carei scop viza cumpararea actiunilor SC Toplacer SA. Pe 28 decembrie 2000 a fost semnat contractul de privatizare impreuna cu asociatia formata din aproximativ 100 de salariati. Interesant este ca fiecare dintre angajati a oferit peste cinci milioane de lei vechi (n.r. sume destul de mari la momentul respectiv), pe baza unor chitante de mana. Oamenii spun ca asociatia nu a functionat niciodata, insa banii au fost folositi pentru achitarea primei transe a privatizarii. "Activele nu au fost preluate, banii s-au pierdut, iar cei care s-au retras nu au mai primit niciun ban", explica procesul un fost membru al PAS Toplacer. Dumitru, paznic la Toplacer In perioada 2000-2005, actionarii asociatiei agricole trebuiau sa achite toate datoriile catre Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pentru finalizarea privatizarii. Datoriile au fost esalonate, iar 70% dintre actiuni s-au pus in vanzare, perioada de achitare fiind cei cinci ani. Nici vanzarile activelor si nici banii salariatilor nu au reusit insa sa acopere debitul si penalitatile Toplacer, iar somatiile au inceput sa curga. In 2005, AVAS a pus sechestru pe activele Toplacer SA. Cum era firesc, nici un utilaj, instalatie sau bucata de fier nu trebuia sa fie instrainat prin vanzare. De vandut nu s-au vandut cu acte in regula, iar furturile au inflorit, sub pavaza lui Dumitru Florea. Paradoxal, AVAS l-a numit pe director chiar custodele societatii, respectiv persoana care raspunde pentru existenta faptica si integritatea bunurilor. Altfel spus, a pus lupul paznic la oi. Rand pe rand, utilaje mai vechi sau mai noi au disparut subit din fermele Toplacer, iar cladirile au fost dezintegrate. Pe 2 octombrie 2006, AVAS a dat publicitatii lista debitorilor preluati de la Banca Romana de Comert Exterior Bancorex SA. La momentul respectiv, Toplacer figura cu obligatii de plata catre AVAS in valoare de peste 2,5 milioane de dolari. Executarea silita a societatii a parcurs mai multe etape: sechestru asupra patrimoniului, blocarea contului Toplacer, valorificarea unor active prin licitatii publice. Nebunia licitatiilor Pana in prezent, AVAS a organizat sase licitatii publice, in urma carora s-au vandut constructii zootehnice, terenuri aferente incintelor ale caror cladiri au fost demolate si mai multe utilaje agricole. Doar in noiembrie 2006, AVAS a pornit licitatia activelor Toplacer de la 2,05 milioane de dolari, fara TVA. Pe 17 ianuarie anul curent, alte active, in valoare totala de 500.000 dolari, s-au vandut prin licitatie publica. In urma celor sase licitatii, AVAS a reusit sa recupereze 727.280 dolari din valoarea totala a datoriei de 3308.365 dolari. Mai noii proprietari au descoperit insa ca o mare parte a cladirilor achizitionate sunt distruse, iar utilajele nu mai exista. AVAS, pagubit de custodele Toplacer AVAS a intocmit listele pentru licitatii in functie de inventarierea transmisa de managerul Dumitru Florea. Niciun reprezentant al AVAS nu s-a deplasat la Toplacer sa verifice autenticitatea informatiilor, in conditiile in care custodele prezenta garantii "solide". Cei care au achizitionat active s-au trezit insa cu jumatate din ceea ce au cumparat: materialele au fost furate, fierul vandut etc. Uluitoare a fost reactia ciorditorilor de la Tolpacer, in momentul in care reprezentantul unei societati, care a castigat una dintre ferme, a vrut sa faca receptia achizitiei. In ianuarie a.c., acesta a descoperit "o echipa de interventie", coordonata de Florea, care distrugea una dintre cladiri. Mai mult, cantitati insemnate de fier vechi erau incarcate intr-o masina. "Delegatii" lui Dumitru au catadicsit sa spuna ca sarcina era trasata de conducerea Toplacer, respectiv custodele Dumitru Florea. Politia a descoperit "imunitatea de consilier" Incepand din luna ianuarie, oamenii lui Dumitru Florea au demarat un jaf la drumul mare. Desi Toplacer este pazita de firma de paza proprie, la jumatatea lunii ianuarie, 20 de indivizi au patruns in forta in incinta firmei. Au pornit tractoarele depozitate in magazii, au spart gardul si au fugit cu ele pe camp. Cateva zile mai tarziu, Dumitru Florea, insotit de alti zece indivizi, a fortat din nou intrarea si a mai disparut cu cateva utilaje. In repetate randuri, noul proprietar a incercat sa sesizeze Politia Topraisar, dar fara succes. Agentul sef Marin Cupes, seful Politiei, i-a "marturisit" ca nu poate face nimic, pentru ca Dumitru Florea este consilier judetean si "are imunitate". Ce fel de imunitate, nu se stie. Vazand ca la politie nimeni nu misca un deget, proprietarul a pus lacat la portile de acces. In data de 16 februarie insa, Dumitru Florea si-a facut aparitia si a taiat lacatul cu un foarfece. Seara, 30 de indivizi au spart de-a dreptul portile si le-au luat cu totul. Numai in 18 februarie din ferma s-au furat, printre altele, trei pluguri, o remorca, o cisterna si trei tocatoare de porumb. Bunurile au disparut pur si simplu, fara niciun act semnat. Fara destinatie si fara acordul AVAS. Politia a intrat in priza abia luni, 20 februarie, cand proprietarul a depus ce-a de-a patra plangere la politie. Comisarul sef Nicolae Pescaru, seful Politiei Mangalia, a fost nevoit sa se deplaseze personal la Topraisar pentru a aplana conflictul si a demara cercetarile. Dumitru Florea si proprietarul jecmanit au fost invitati, la sediul politiei in vederea aplanarii situatiei conflictuale. Culmea tupeului, Dumitru Florea a tinut sa declare ca bunurile cu pricina ii apartin (desi dumnealui are numai calitatea de custode), si ca noul proprietar se face vinovat de abuz, insulta si calomnie, motiv pentru care a depus trei plangeri la politie. Localnicii afirma insa ca interesele lui Florea sunt cu totul altele, si anume acesta se grabeste sa puna mana pe utilajele sechestrate de AVAS pentru ca se apropie lucrarile de primavara, iar custodele are nevoie de utilaje la firmele proprii, pentru a ara si semana. In zilele urmatoare, la ferma este asteptat executorul judecatoresc, care, in calitate de organ abilitat al statului, va incheia procesul verbal de predare-primire si, probabil, va pune capat jafului de la Tolpacer. Ramane de vazut ce ancheta vor face politistii.

Scris de: {autor}C.R. {/autor}