Criză fără precedent la nivelul administraţiilor locale Primarul Nicolae Anghel din Castelu intră în greva foamei. Motivul? Gestionarea iraţională a fondurilor CJC! (documente)

Lipsa unor măsuri coerente ar putea duce la apariţia unei crize de proporţii la nivelul administraţiilor locale din judeţul Constanţa. Deja ne confruntăm la acest început de an cu o serie de gesturi radicale venite din partea şefilor de autoritate locală. De remarcat că nu reacţionează doar primarii aflaţi în opoziţie, ci chiar şi cei care au aceeaşi culoare politică cu puterea. De altfel, primul semnal a venit din partea unui primar de la Putere. Primarul comunei Rasova, social-democratul Mihalache Neamţu, a demisionat în primele zile ale anului 2014, acuzând probleme de sănătate, dar şi lipsa unor măsuri din partea autorităţilor centrale şi locale, care să ajute localitatea să iasă din impasul financiar în care a intrat. La scurt timp, a urmat reacţia primarului independent al comunei Peştera, Valentin Vrabie, care anunţa că pune la cale organizarea unei acţiuni revendicative pe data de 1 aprilie, afirmând că aproximativ o mie de locuitori vor protesta în faţa Consiliului Judeţean Constanţa. Tocmai această lipsă a unor măsuri coerente aşteptate atât din partea Guvernului, cât şi din partea liderilor locali, duce la instabilitate în judeţ şi la un alt gest extrem. Primarul comunei Castelu, democrat-liberalul Nicolae Anghel, a afirmat pentru suplimentul ZIUA în Judeţ că va intra în greva foamei.
 
„Am sperat în 2014, dar degeaba!”
 
Modul în care sunt repartizaţi banii din cotele defalcate de către Consiliul Judeţean Constanţa reprezintă principalul motiv de răzvrătire în rândul primarilor. „Conform Legii 273/2006 actualizată în data 15.11.2013, ar trebui să fim sprijiniţi în buna desfăşurare a activităţii unităţii administrativ-teritoriale prin acordarea de sume pentru plata arieratelor, susţinerea programelor de dezvoltare locală, precum şi a proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală. Am sperat în 2014, dar degeaba! Există preocupare la Consiliul Judeţean, dar pentru anumite... comune! Comuna Castelu este ignorată de Consiliul Județean Constanța!”, afirmă primarul comunei Castelu. Şeful autorităţii locale a precizat că, timp de zece ani, tocmai din 2004, nu a primit niciun leu de la Consiliul Judeţean. „Eu o să intru în greva foamei în luna martie. În aprilie, se împlinesc doi ani de când am avut aprobată prin Hotărârea de Guvern numărul 577 alimentarea cu apă la Nisipari, lucrare în valoare de 290.000 de lei. Au fost bani alocaţi pentru acest proiect, aproximativ 300.000 de lei, când la guvernare se afla Udrea. A fost făcută o convenţie între noi şi CJC şi cu toate acestea nu reuşim să primim banii, nici măcar pe cei pe care ni i-a dat ministerul, pentru că în aprilie i-a dat afară de la guvernare şi nu au ţinut cont de nimic. Alimentarea cu apă la Nisipari este finalizată în proporţie de 95% şi mai constă în amenajarea unui bazin şi a unei staţii de tratare a apei ca să putem să funcţionăm în condiţii foarte bune”, a mărturisit şeful autorităţii locale, care a bătut drumul până la Guvern în încercarea de a soluţiona problema, însă se pare că în zadar. „Am fost inclusiv la Dragnea (n.r. vicepremierul Liviu Dragnea). I-am făcut adrese lui Dragnea. Le-am făcut la toţi. Şi acum le-am făcut din nou. Am fost prinşi şi la arierate anul trecut şi nu ni s-a dat niciun leu. Nu ne iau în calcul!”, a afirmat primarul Nicolae Anghel, care afirmă că singura soluţie care i-a rămas este greva foamei.
Şeful autorităţii locale susţine că i s-a refuzat din partea instituţiei judeţene chiar şi aprobarea unui împrumut. „Cea mai gravă situaţie este că am cerut Consiliului Judeţean bani împrumut, 650.000 de lei, pentru un proiect pe 125. În condiţiile în care dacă nu facem plata, riscăm să pierdem proiectul şi să plătim ultimii 800.000 de lei din banii noştri”, a explicat şeful autorităţii locale, care crede că doar greva foamei i-ar putea determina pe liderii locali şi pe cei de la centru să reacţioneze. Aceasta pentru că apelând la adrese nu a mers!
 
Documentul de la Afacerile Interne în urma căruia primarii au rămas fără bani
 
Primarul independent al comunei Peştera, Valentin Vrabie, susţine că Guvernul a luat în mod perfid primăriilor din Dobrogea, începând cu 2014, ultimii bani pe care se bazau, şi anume fondurile din impozitarea eolienelor. Cât priveşte Consiliul Judeţean, acesta le-a întors de mult spatele, privându-i de fondurile din cotele defalcate care se cuvin fiecărei comune. Interesant este că înainte ca Guvernul să anunţe la finalul anului trecut că banii din impozitarea eolienelor vor constitui venit la bugetul central, prin primării a circulat un document controversat. S-a întâmplat în vara anului 2013, când pe masa primarilor s-a aflat o adresă (vezi document) venită din partea Ministerului Afacerilor Interne. În contextul descentralizării, care nu a mai avut loc, cei de la Ministerul Afacerilor Interne şi-au exprimat dorinţa de a afla câţi bani au strâns autorităţile locale între anii 2009 - 2013 ca urmare a impozitării eolienelor. După câteva luni de la această centralizare, primarii au aflat că, începând cu 2014, turbinele eoliene sunt considerate construcţii speciale, iar banii din impozitarea lor nu mai rămân pe plan local, ci se adună la bugetul central. „Cu această minciună, numită descentralizare, au aflat ce fonduri au primăriile din impozitarea eolienelor şi în loc să ne ajute cu bani, ne-au luat şi ultima brumă de venituri. Am intrat în 2014 cu un buget mai mic cu 50% faţă de anul trecut. Guvernanţii se laudă la nivel naţional că bugetul a crescut. Cum? Luându-ne şi bruma de bani pentru care am muncit! Cu greu, ne-am străduit să atragem investiţiile. Acum am rămas fără banii de funcţionare. Trăiam din acele impozite. Acum nu mai avem nimic...”, a precizat primarul Valentin Vrabie, iniţiatorul unei acţiuni de protest care se anunţă a fi fără precedent în administraţia publică locală.
 
Se pune la cale un referendum
 
Comuna Peştera s-a confruntat anul trecut cu pagube de peste un milion jumătate de euro din cauza inundaţiilor şi cu toate acestea Consiliul Judeţean nu a alocat niciun leu locuitorilor. Potrivit primarului Valentin Vrabie, „cel mai bun lucru ar fi ca Nicuşor Constantinescu să plece de la conducerea CJC, că şi aşa îl conduce ca pe propria afacere, ca pe propriul buzunar, iar dovadă stă blocarea organelor de control, cărora nu le permite să-i verifice activitatea de 3 ani”. Şeful autorităţii locale a menţionat că va contesta în instanţă hotărârile Consiliului Judeţean Constanţa privind alocarea de fonduri din cotele defalcate unităţilor administrativ-teritoriale şi că se gândeşte la organizarea unui referendum privind mutarea comunei Peştera în alt judeţ. „Va fi un vot de blam la adresa conducerii judeţului Constanţa. Vom vota ca judeţul să nu mai fie sub administrarea lui Constantinescu. Localitatea are 2.800 de votanţi şi vor ieşi cu toţii la referendum şi 100% vor fi de acord cu mine, întrucât am dovedit că mă lupt pentru interesele oamenilor. Dacă mai este nevoie de dovezi în acest sens, dau drept exemplu referendumul privind desfiinţarea judeţului Constanţa. La Peştera doar 0,5% din cei 2.800 de alegători au votat împotriva desfiinţării judeţului, susţinând, din greşeală, demersul preşedintelui CJC, Nicuşor Constantinescu”, a declarat primarul comunei Peştera.
 

„De ce nu vor să ne dea bani? Nu ştiu! Reprezint USL!”
 
Când vine vorba de alocările de bani făcute de Consiliul Judeţean Constanţa, nu prea găsim primari mulţumiţi. Viorel Bălan, primarul comunei Nicolae Bălcescu declară: „Probabil nu au fost bani prea mulţi. În general, nu prea au primit bani nici ceilalţi colegi ai mei. Judeţul este mare, ei ştiu care sunt priorităţile. Judeţul a avut calamităţi, să ne amintim de localitatea Peştera. Aşteptăm mai mult de la Guvern”. Şeful autorităţii locale de la Cogealac, Gheorghe Alexa, susţine la rândul lui: „Este foarte greu, mai ales cu zăpezile, cu ce am păţit acum. Nu ştiu de ce nu vor să ne dea bani, cu ce îi deranjăm. De ce? Nu ştiu! Reprezint USL şi le-am solicitat fonduri de mai multe ori şi pentru deszăpezire. La fiecare primărie ar trebui să se aloce bani”. Primarul de la Fântânele, Gheorghe Popescu, afirmă: „La noi au fost lucrări multe în zonă. Noi am primit sume din autorizaţiile de construcţie şi astea s-au considerat sume de echilibrare şi nu am mai primit bani din cotele defalcate. Dacă privim lucrurile din punct de vedere al echităţii, nu mi se pare normal să nu primim bani. Până la urmă, comuna care beneficiază de aport economic mai mare trebuie să se dezvolte mai mult şi să primească sume aproximativ egale. Ar trebui ca aceşti bani să se repartizeze în funcţie de numărul de locuitori, pe gospodării, pe suprafaţă, trebuie găsite nişte criterii”. Primarul comunei Poarta Albă, Vasile Delicoti, susţine următoarele: „Pentru proiectele mele şi pentru Primărie nu am primit niciun ban, am primit doar cofinanţarea la staţia de epurare. În mod normal, toţi primarii ar trebui să mergem la Consiliul Judeţean într-o şedinţă şi să stabilim nişte reguli privind repartizarea cotelor defalcate”, a explicat primarul Vasile Delicoti.
 
Unii cu zero lei, alţii cu milioane
 
Dacă analizăm listele cu repartizarea fondurilor din cotele defalcate din TVA şi din impozitul pe venit din perioada 2012 - 2013, constatăm că sunt localităţi în cazul cărora Consiliul Judeţean nu a alocat niciun leu. Mai precis, au fost sărite de la repartizarea fondurilor localităţile 23 August şi Castelu. De asemenea, în cei doi ani, au primit sume ridicole: Costineşti - 4.460 de lei, Cogealac - 38.000 de lei, Fântânele - 20.000 de lei, Oltina - 71.565 lei, Rasova - 30.000 lei, Valu lui Traian - 87.989,79 lei, Adamclisi - 102.530 lei, Dumbrăveni - 100.000 de lei, Nicolae Bălcescu - 139.734 lei. Totodată, li s-au alocat fonduri, dar nu pentru proiectele iniţiate de autoritatea locală, comunelor Peştera (220.000 de lei în 2012, bani care au ajuns la Regia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, subordonată Consiliului Judeţean şi 99.190 de lei în 2013, pentru acoperirea arieratelor) şi Poarta Albă (386.502 lei în 2013 pentru realizarea unei staţii de epurare pe raza localităţii). Sume mari au ajuns în localităţile Tuzla (10.000.000 de lei şi 500.000 de lei în 2012 şi 1.400.000 de lei şi 547.497,11 lei în 2013), Hârşova (20.000.000 de lei şi 600.000 de lei - 2012 şi 1.356.224 - 2013), Lipniţa (1.842.000 lei şi 1.665.000 lei - 2012 şi 618.887 lei - 2013) sau Cumpăna (1.485.000 lei şi 300.000 de lei în 2012 şi 511.256 lei în 2013).