Directia Judeteana pentru Cultura spune "pas" turismului cultural

Zeci de ani s-a asteptat deschiderea granitelor si sosirea americanilor, francezilor, italienilor si altor nationalitati. Sa investeasca, sa ridice nivelul de trai, sa ne fie si noua mai bine, spun romanii istoviti de asteptare. Tara s-a deschis, iar romanii si-au frecat palmele fericiti: "pana la urma vor veni si turistii... iar banii vor curge". Si au venit, e adevarat, dar in Dobrogea nu s-au oprit decat la mare. In celebrele statiuni, caci de restul nu se prea mai stie. Turismul cultural nu e la mare cautare in Dobrogea.Agenda unui turist sosit la mare in perioada estivala include, firesc, bai de soare si in mare, plimbari si niscaiva vizite la Delfinariu. Ba, fiindca sunt in aceeasi locatie, turistii viziteaza si Planetariul. In rest, un tur "aschilopat" pe la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, Acvariu, faleza din Constanta si... atat! Din nou la plaja si nisip. Stiu ei turistii despre istoria tesuta in Dobrogea, dar informatiile se pierd treptat. Caci in Constanta turismul cultural este la pamant.Pentru a intra in municipiul Constanta, drumetii sunt intampinati de dealurile calcaroase ale Murfatlarului, acoperite cu vie din vita nobila. Legenda spune ca insusi Dionysos, Zeul Vinului, s-ar fi nascut pe aceste meleaguri mirifice apartinand stravechii Tracia. Dupa cucerirea Daciei de romani, pe monezile batute de catre cuceritori, noua provincie romana Dacia Felix era reprezentata de o femeie careia doi copii ii ofereau struguri.Printre soiurile nobile cultivate in Dobrogea figureaza Chardonnay, Pinot Gris si Pinot Noir, Riesling Sauvignon si Cabernet.Totodata, pentru a ajunge in Constanta, turistii trec indiferenti pe langa un alt obiectiv valoros. La baza "matcilor de vin" au fost descoperite mai multe bisericute si cripte, sapate in cariera de creta de la Basarabi. Monumentul rupestru de la Basarabi dateaza din secolele IX - XI d.Hr. si este considerat o inestimabila valoare. El este incrustat cu inscriptii cu caractere gotice, germanice, grecesti si slavone, ce atesta prezenta crestinismului pe pamanturile dobrogene inca din cele mai vechi timpuri. Monumentul arheologic a stat insa ani de zile in paragina. Mai nou, de cand cu integrarea, el face parte dintr-un plan frumos, prezentat simbolic de autoritati. Directorul Directiei Judetene de Cultura, Virgil Lungu, a declarat ca Ministerul Culturii a conceput un plan pentru accesarea a aproximativ 10 miliarde de lei. Lungu sustine ca banii se vor obtine printr-o hotarare de guvern si vor constitui finantare pentru realizarea constructiei de protectie. Dupa ani de zile, timp in care monumentul rupestru putea beneficia de surse comunitare, autoritatile s-au luminat si vor incerca sa-l reabiliteze prin subventii structurale.Muzee uitate, cetati ignorateVerbal, toata lumea este de acord ca plaja nu este singura atractie oferita de zona Marii Negre. De la mic la mare, autoritatile trambiteaza ca pentru a petrece un concediu minunat, traseele turistice dobrogene sunt alternative pretioase. In fapt, cetatile si muzeele de prin judet sunt vizitate de un numar redus de persoane. Cei mai multi vizitatori sunt studenti la istorie, profesori, arheologi si elevii de prin apropierea obiectivelor. Printre cele mai renumite cai turistice se regaseste Medgidia-Capidava-Topalu-Harsova. In drumul lor, calatorii pot imbina arta din muzee cu istoria si arheologia specifice regiunii si pot admira podgoriile. Arheologii aflati vara de vara la cetatea Capidava nu ezita sa povesteasca formarea fortificatiei romane, pe un pinten calcaros exact peste golful in jurul caruia se afla satul cu acelasi nume. La cetate se inalta si astazi ruinele masive si monumentale ale cetatii din sec. al IV-lea inainte de Hristos. Zidurile castrului roman erau cladite din piatra taiata cubic, de mici dimensiuni. Arheologii presupun ca la fel ca celelalte castre romane si Capidava avea un plan rectangular, cu patru porti si turnuri interioare. Muzeul de Arta "Dinu si Sevasta Vintila" din comuna Topalu cuprinde peste 200 de lucrari de pictura, sculptura si grafica, apartinand unor reprezentanti de marca ai artelor plastice romanesti. Turistii pot descoperi intr-un satuc micut din Dobrogea, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Jean Alexandru Steriade, Ion Georgescu, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, Ion Jalea si Oscar Han.Cercetarile si descoperirile din ultimii ani au demonstrat ca Harsova si imprejurimile sale constituie unul dintre cele mai bogate centre arheologice dobrogene. Arheologii au descoperit in aceste locuri ruinele unei cetati romane, Carsium, create de imparatul Traian in 103 d.Chr., precum si o cetate bizantina ridicata in secolele X - XI d.Chr. Pe traseul Basarabi - Adamclisi - Ion Corvin - Oltina, spre sud-vestul judetului, vizitatorii pot patrunde direct in istoria veche. Urmele procesului din care s-a nascut poporul roman au ramas pana in zilele noastre in Adamclisi, loc in care imparatul Traian a ridicat un monument, cinstind victoriile. Monumentul Trophaeum Traiani este considerat drept "actul de nastere al poporului roman". In muzeul din apropiere sunt pastrate fragmente ale monumentului original, ridicat intre anii 106 - 109 d.Hr., piese de arhitectura si epigrafie, opaite, monede, unelte si podoabe din acele vremuri. In timpurile noastre insa, oamenii habar nu au cum se ajunge la Adamclisi, iar de vizitarea muzeului nici nu mai incape vorba.Mecca ortodoxiei romanestiUnul dintre locurile cele mai vizitate de romani este Pestera Sfantului Andrei. Intr-o padurea din vecinatatea comunei Ion Corvin, in inima unui deal, a sihastrit Sfantul Andrei, singurul Apostol al lui Iisus Hristos care a predicat Evanghelia geto-daco-romana si care i-a botezat pe stramosii nostri. In imediata apropiere a locului sihastrului, s-a inaltat Manastirea Sfantului Andrei, considerata "Mecca ortodoxiei romanesti". In ciuda infrastructurii deficitare, zeci de mii de credinciosi vin an de an in pelerinaj din toata tara in locul ce a deschis poarta crestinismului in Romania.La aproape 20 de kilometri, pe drumul spre Ostrov a fost ctitorita Manastirea Dervent. Pacuiul lui Soare, loc uitat de lumeLa baza podisului Oltina, in mijlocul unui brat al Dunarii se afla insula denumita Pacuiul lui Soare. Aici a fost construita intre anii 971 - 972 de imparatii Bizantului, cetatea Vicina, in scopul reinstaurarii puterii lor la gurile Dunarii de Jos.O parte a ruinelor fostei cetati se mai vad si astazi, dar cea mai mare parte se afla sub apele vechiului fluviu si se arata doar in verile secetoase atunci cand Dunarea scade, scotand la iveala urme ale fortificatiilor. Legenda spune ca o fiinta mitologica, "Samca Samodiva", un amestec de zana si dragon subacvatic sta de straja si astazi in adancuri pentru apararea cetatii inghitita de apele Dunarii.Histria este mandra in toate cele!Directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Constanta, Virgil Lungu, sustine ca o mare parte dintre banii destinati refacerii monumentelor istorice s-au dus catre cetatea Histria. Intemeiata la mijlocul secolului al VII-lea i.Hr., de colonistii veniti din Milet, Histria este atestata ca cel mai vechi oras de pe teritoriul romanesc. In apropierea portii mici a cetatii, de langa terme, in afara incintei, este situat muzeul Histria, construit de Vasile Parvan. Printre exponate se regasesc reliefuri votive, funerare si decorative, obiecte grecesti de sticla, fildes, os sau metal si vase ceramice pictate.Trebuie precizat ca traseul Constanta - Ovidiu - Gura Dobrogei - Casian - Istria este special. El ofera posibilitatea ca, pe langa vizitarea Muzeului si a Cetatii Histria, turistul sa poata cunoaste secretele si specificitatea ecologica a Complexului Lacunar Razelm - Sinoe si a Rezervatiei ornitologice Histria - Sinoe, inclusa in marea Rezervatie Ecologica a Deltei Dunarii. Totodata, pe intre satul Cheia si comuna Targusor se afla Pestera "Sfantului Ioan Cassian". Istoricii au stabilit ca pestera a constituit loc de rugaciune pentru comunitatile crestine din secolele IV - X.Muzeul fara cetateIn apropierea orasului Cernavoda este ingropata cetatea Axiopolis. Monumentul se inscrie in randul obiectivelor extrem de importante insa este inclus intr-o zona militarizata. Desi s-au facut numeroase solicitari pentru demilitarizarea zonei, cetatea a ramas in continuare sub paza militarilor, iar comorile sale ascunse de ochii turistilor. Virgil Lungu sustine ca in curand la Cernavoda se va inaugura muzeul Axiopolis, ce va gazdui numeroase vestigii. Bineinteles, cetatea nu va fi deschisa publicului, ramanand in continuare sub lacate.Cu mainile curatePentru slaba prezenta a turistilor in judet nu raspunde nimeni. Institutiile paseaza vina de la una la alta. Virgil Lungu a declarat ca in atributiile Directiei pe care o conduce nu este inclusa incheierea unor contracte cu operatorii de turism. Dincolo de asta, el considera ca cel care trebuie sa acorde importanta turismului rural si realizarii infrastructurii zonale, este Consiliul Judetean Constanta.