Editorial Jurnaliştii şi politica dobrogeano-mioritică sau cum îmbracă oaia blana lupului

 

Ce caută jurnaliştii în politică? Da, politică, pentru că nu putem să spunem că doresc să lucreze în administraţia publică, din moment ce (unii dintre ei) candidează din partea unui partid pentru un loc în Consiliul Local. Răspunsul scurt ar fi că sunt în căutare de influență şi de bani. Ce pot oferi la schimb: o oarecare notorietate şi, poate, să atragă puţin simpatia breslei.  Asta afirmă şi Brânduşa Armanca în Revista 22. Plecând de la ideile expuse într-un editorial din publicaţia mai sus amintită,  iată că astfel de „struţo-cămile“ de jurnalişti transfromaţi în politicieni se găsesc şi în perisajul constănţean.
 
Exemplele de jurnalişti care „au sărit pârleazul“ în partea opusă meseriei lor sunt multe, atât la nivelul judeţului Constanţa, cât şi în restul ţării. Poate cele mai elocvente exemple sunt chiar în capitală, unde Gabriela Vrânceanu-Firea a trecut de la statutul de purtător de cuvânt al PSD-ului la cel de candidat pentru Primăria Generală a capitalei. La fel şi jurnalistul/ofiţerul acoperit (descoperit) a trecut de partea celor pe care îi critica (şi încă o face) - a politicienilor, râvnind tot la Primăria Generală a capitalei.  Turcescu se regăseşte azi în campania pentru Primăria Capitalei, acomodat cu mizeria politicii pe care, cu aplomb, a combătut-o de pe partea cealaltă a baricadei. Să nu uităm de poate cel mai „vizibil“ jurnalist al  politicii de până acum: Radu Mazăre. Fost jurnalist al cotidianului Contrast, fondatorul Telegrafului, acesta a sărit degrabă din barca jurnalismului în care critica politica vremii în cea a politicienilor, şi chiar a politicienilor controversaţi. Să nu îl uitam nici pe Nicuşor Constantinescu, colegul de presă şi apoi de politică al lui Mazăre.
 
Fosta jurnalistă constănţeană Roxana Mihaela Vlad îşi încearcă anul acesta norocul, intenţionând să cucerească, din postura de independent, primăria comunei Domneşti - Ilfov. Şi la Bacău, tânărul Cristian Ghingheş, cunoscut drept bloggerul Kristofer, a izbutit să adune semnăturile necesare pentru o candidatură independentă la primărie. Şi în Parlament s-au regăsit foşti jurnalişti care au dat mass-media pe mult mai profitabila politică: Lia Olguța Vasilescu (dacă România Mare poate fi numită presă), Cătălin Harnagea, Ilie Șerbănescu, Claudiu Lucaci, George Scutaru, Cristina Țopescu, iar lista continuă.
 
Ajungând şi la Constanţa, la municipiu, Adriana Teodoru (cea cu „capsa pusă“) candidează pe un loc eligibil de consilier local din partea PSD, la fel şi Anamaria Funda. Sabrina Nedelcu are şi ea un loc eligibil de consilier la CJC, iar Zully Mustafa este pe lista unui partid pentru alegerile locale de la Medgidia. Probabil lista este mult, mult mai lungă, dar acestea sunt numele care ies în evidenţă la prima vedere.
 
„Mariajul“, cu tot cu certurile aferente dintre politicieni şi jurnalişti este de când lumea, astfel că se justifică circumstanţele acestei asocieri. O altă explicaţie ar putea fi şi aceea că libertatea presei a ajuns să fie o haină prea mică pentru o existenţă de jurnalist, nu se mai poate trăi din jurnalism. Cel puţin nu din cel adevărat, fără „simpatii“ politice. Astfel, ziariştii sar pârleazul, crezând că ştiu mai bine reţeta despre cum se face politică. Concubinajul cu politica înseamnă totuşi un abandon de chemare şi credință. Rămâne de văzut dacă jurnaliştii îmbrăcaţi în blană de politicieni se vor regăsi mai bine în această ipostază sau vor devoala ascunzişurile tepei politice.