Influenta "zerourilor" din portofel

Oare ce gandesc oamenii trecuti de 35 de ani care se trezesc zi de zi pentru a merge la job-uri platite cu doua zerouri? Luna de luna si an dupa an, intr-o viata ingradita si lipsita de necesitati...

Nu reusesc sa inteleg "mecanismul", dar suferinta e vizibila. Toti o vedem, putini avem chef sa o recunoastem. Unii fug de ea ca dracul de tamaie... prea multe aduceri aminte. Si poate prea multa suferinta. Tocmai d-asta nu am chef sa ma gandesc la scandalurile din politica, desi repercusiunile se revarsa direct asupra celor care castiga salarii cu maxim doua zerouri. Probabil ca daca nu ar fi fost convulsiile astea si nenorocitii astia trecuti de 35 de ani care nu au avut destul de multa "inspiratie" ar trai mai bine. In lumea familiilor care supravietuiesc cu maxim 1000 lei pe luna, sau mai putin, lucrurile se traduc simplu: nu ai voie sa te imbolnavesti, oricum bei ceai, iar colesterolul nu are conditii prielnice de ascensiune, caci carnea se mananca de regula duminica. De multe ori, nici macar atunci. Branza se consuma doar la ocazii, iar laptele e prezent pe masa de dimineata doar daca animalul producator de lichid magic creste in batatura. Nici ouale nu sunt omniprezente, iar fructele se consuma din belsug vara si toamna. Salata verde nu ajunge pe masa niciodata mai devreme de luna aprilie, iar rosiile in sezonul fructelor. In lumea celor doua zerouri, cartofii, fasolea, varza, painea si mezelurile ieftine pline de substante cancerigene sunt baza alimentara. Copiii au de regula un regim mai deosebit si se mai lipesc de dulciuri. La fel de ieftine ca si mezelurile, la fel de daunatoare organismelor fragile. Multe dintre mamele care muncesc de dau in branci pentru doua zerouri impun restrictii izbitoare. Copii lor, ajunsi adulti, amplifica obiceiurile capatate in familie. Majoritatea raman la tara, acolo unde se spune ca aerul este curat, iar alimentele sanatoase. Tot acolo unde nu exista cinematografe si nici macar caminele culturale nu functioneaza. Ciudat, s-au varat miliarde de lei in astfel de centre culturale, insa cladirile amutesc de prea multa singuratate. Nu sunt deschise cu lunile, insa dau bine la poze. Tinerelor familii cu maxim doua zerouri in portofel le-a cam disparut cheful de viata... "Sa le tina dom'le inchise, ca nici nu am pofta de spectacole", mi-a spus o femeie trecuta usor de 30 de ani. Straniu, dar parca chiar nu-ti mai vine sa chefuiesti cand stii ca datoria aia, de pe caiet, de la magazinul improvizat la coltul strazii, creste zi de zi... Si atunci observi cum hrana nu face altceva decat sa umfle matul, caci ieftina fiind, este lipsita de orice calitati nutritive, si lesne vezi cum dintii se strica de la o zi la alta fara ca pacientul sa se intrebe ce anume a cauzat problemele.... Nu stiu daca mi-e mila mai mult de parintii cu doua zerouri in buzunar, de copiii lor sau de generatiile viitoare de nepoti. Stiu insa bine ca aerul de tara nu face bine la stomac fara suplimente nutritive.

Scris de: {autor}Cristina RACOARE{/autor}