Interviu live cu primarul comunei Pantelimon, Costel Armășescu „Îmi doresc să ajungem la acea pace socială, fiecare să își găsească locul, să evoluăm. Am fost bulversați de democrație și mulți au pierdut din patriotism“

Primarul comunei Pantelimon, Costel Armășescu, a fost invitat, ieri, la Interviuri Live. Ce au însemnat ultimii 100 de ani pentru unul dintre cele mai încărcate de istorie locuri din Dobrogea puteți urmări și în format video, aici:
Domnule primar, cum se pregătește Pantelimon să sărbătorească Centenarul și Ziua Dobrogei? V-ați calculat bugetele, ați pus bani deoparte pentru aceste evenimente?
 
Este o mare plăcere că reușesc să aduc în fața oamenilor localitatea Pantelimon. Trebuie să mergem pe omagierea Centenarului. Din cauza modernismului, ne-am uitat istoria, din păcate. Locuitorii trebuie să știe efectiv ce s-a întâmplat în acea perioadă. Să facă copiii pliante cu privire la cei 100 de ani de la Marea Unire sau să facem o carte. Avem în plan un eveniment cu școala. Avem în plan și reabilitarea și consolidarea monumentelor, cel din parcul din Pantelimon și Monumentul eroilor din curtea bisericii. Activitățile se vor desfășura cu sprijinul școlii: expoziție de desene realizate de copii, pe tema Centenarului. Ei trebuie să conștientizeze evenimentul.
 
Pentru Ziua Dobrogei, 14 noiembrie, se va celebra la școală și cu Ansamblul „Ulmetum“, va fi un program cultural. Am avut idei, dar nu mi-a permis timpul. E nevoie de ajutor și din partea profesorilor, care trebuie să fie motoarele realizării acestor evenimente.
 
Legat de bugete, am descoperit că, atunci când îți dai interesul pentru dezvoltarea unei localități, se poate. Sunt soluții, foarte important este să le căutăm, să ne consultăm noi, primarii, între noi, dar și cu cetățenii. Din punctul meu de vedere, pentru a reuși să ne facem viața mai ușoară, este foarte importantă comunicarea.
 
Dumneavoastră sunteți primarul care lasă totul baltă și stă de vorbă cu cetățenii?
 
De la început am căutat să port un dialog cu toți cetățenii. La început veneau toți și aveam o stare de neliniște pentru că mi se părea că nu am stat destul timp cu fiecare în parte. Este foarte important să rezolvăm problemele ordonat.
 
Din discuțiile pe care le-ați avut cu cetățenii, care sunt problemele locuitorilor?
 

Principala problemă este lipsa locurilor de muncă. Ne confruntăm cu depopularea localităților. Siguranța zilei de mâine asigură stabilitate. În multe cazuri, oamenii pleacă în străinătate. Pentru a atrage investiții, trebuie să avem infrastructură, alimentare cu apă, canalizare, siguranța cetățeanului, investitorii trebuie să fie sprijiniți cu tot ce au nevoie.
 
Eu îmi doresc că investitorii să vină în comună și îi asigur de sprijinul meu. Am avut o tentativă cu o firmă pentru o stație de betoane, dar nu s-a concretizat. Sunt 60 de societăți cu profil agricol.
 
Vă gândiți pe viitor să schimbați registrul de economie agrară, să investiți, de pildă, în infrastructură, să încercați să faceți turism în zona Cetății Ulmetum?
 
Da, agricultura este de bază și contribuie la bugetul local, sunt peste 11.000 ha. Sunt puține localități care se mândresc cu o istorie străveche. Cetatea Ulmetum nu a fost valorificată la nivel maxim. Mi-am dorit o colaborare mai strânsă cu Muzeul de Istorie și Arheologie, de care aparține cetatea. Vrem să valorificăm această locație și în afară de acest lucru îmi doresc realizarea unui muzeu local.
Prin niște fonduri europene, încercăm să ducem la capăt acest proiect.
 

Pentru zona noastră, Cetatea Ulmetum este un centru care trebuie valorificat. Vreau să fac tot posibilul ca cetățenii noștri să fie mândri că locuiesc într-o localitate în care se află această cetate. Pe lângă aceasta, mai este și mănăstirea, care, încet-încet, crește, dar este nevoie de infrastructură, pentru un drum comunal, sens în care am demarat procedura pentru un proiect. Anul viitor sperăm să îl asfaltăm. Căutăm să dezvoltăm domeniul turismului.
 
Ce veți expune în acel muzeu local atunci când va fi gata?
 
Ar trebui făcută legătură dintre perioada în care s-au descoperit artefactele și cetatea și prezent. Este și o perioada în care lipsesc informații, trebuie să trecem prin fiecare perioadă prin care a trecut satul.
 
Cetățenii realizează pe ce „comoară” trăiesc?
 
Încă nu, dar, prin informare, vor afla. Trebuie să se implice școala mai mult, pentru a-i informa pe copii despre semnificația cetății.
 
Cetatea cum arată acum și de ce ar fi nevoie pentru a putea fi pusă în valoare?
 
Sunt ruine la care se sapă încă, pe timpul iernii nu sunt conservate. Prin aprecierea strămoșilor, care reprezintă baza, ne vom ridica.
 
Pe la 1900, satul a fost înființat de români, care s-au așezat pe un vechi sat tătăresc. Ce se mai păstrează de atunci?
 
Din acea perioadă, din punctul de vedere al populației, nu a mai rămas nimic. În satul Călugăreni însă a rămas un vechi cimitir turcesc. În rest, au mai rămas vechile denumiri, pe care le știu doar localnicii bătrâni, cum ar fi „Caciamac” - veche denumire pentru Călugăreni.
 
Care a fost cea mai fertilă perioadă în ultimul secol pentru comuna Pantelimon?
 
În 1880, când au venit coloniștii din Transilvania, Brăila, Buzău, Ialomița, care au fost împroprietăriți cu câte 10 ha fiecare și și-au făcut gospodării. A început războiul, au plecat, dar au revenit la finalul Primului Război Mondial și au refăcut gospodăriile cu greu.
 
Când s-au repopulat satele?
 
După 1880 și 1947-1950 au început să se ocupe de agricultură, a fost stabilitate și comuna a luat forma pe care o vedem astăzi.
În 1950-1960, localitatea a fost racordată la apă, electricitate. Comuna are o schemă foarte bună, are trotuare, este aerisită, cu străzi largi.
 
În zilele noastre, sunt discrepanțe între sate din punct de vedere economico-social?
 
Da sunt, Nistorești și Călugăreni erau mai dezvoltate, cu populație mai numeroasă. Lumea a plecat cu timpul și oamenii nu au fost încurajați să rămână. A fost valul de migrare a populației de la sate la oraș. Din aceste sate provin și mai multe personalități cu care ne mândrim și vreau să-i amintesc aici pe doctorii Bița Drăghici și Zaharia Mirea, profesorii Dumitru Țifrea, Chirea Ghiță, Elena Ghiță, Ion Bumbac, fost director la Chimpex, Lucian Vasile, colonel în rezervă. De asemenea, au fost și mulți ingineri. Fără muncă nu se poate face nimic. Prin sacrificii, muncă și dăruire, poți ajunge la un nivel mai bun.
 
Cu alte cuvinte, faptul că te naști la sat nu își pune amprenta definitiv pe destinul tău. Dacă lupți să-și depășești condiția, nimic nu este imposibil. Mergând pe acest fir, tinerii din Pantelimon sunt la fel de luptători?
 
Au început să fie, la fiecare generație, copii care promit, care au capacitate, pe care i-am sprijinit cu plata căminului. Prin exemplul lor, îmi doresc că tot mai mulți copii să învețe. Ai carte, ai parte! Avem nevoie de oameni pregătiți. Am avut o școală de arte și meserii, care s-a desființat, dar dorim să o reînființăm. Dacă oamenii au o meserie bună, vor avea și un trai mai bun.
 
Unii studiază la Hârșova, Mihail Kogălniceanu și Constanța, merg în domeniul agricol, în general. De la Pantelimon le asigurăm transportul la Crucea, la Școala de Arte și Meserii. Ei vor să studieze în domenii care nu necesită resurse financiare foarte mari. Copilul, dacă se vede ajutat, cu siguranță va continua să studieze.
 
Ce vă mai fac juniorii de la Ansamblul „Ulmetum”? I-am văzut de câteva ori evoluând la evenimentele organizate la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Sunt copii extraordinar de talentați. Ce se mai întâmplă cu acest ansamblu?
 
De Ziua Comunei Pantelimon, pe 27 iulie, ei au făcut deschiderea evenimentului. Deși era vremea nefavorabilă, ei au fost dornici să danseze. Pentru cei care vor să facă sport, avem o baza sportivă, tot Ulmetum, o echipă de fotbal, căutăm tineri din toate satele pentru echipa de fotbal. Vrem să facem și un stadion pentru fiecare localitate. Sunt două, dar mai au nevoie de două stadioane. Sunt spectacole, evenimentele de Ziua Comunei, la Căminul Cultural și la școală.
  
Îmi spuneați că, din fericire, cu bugetele de funcționare și de dezvoltare stați binișor.
Ați reușit să mai atrageți și fonduri guvernamentale, europene?
 
În Pantelimon de Sus, Pantelimon de Jos și Runcu s-a încheiat asfaltarea pe principalele artere pe PNDL. Sunt semnate proiectele pentru Nistorești și Călugăreni. Dacă au condiții, cetățenii nu mai au tendința de a pleca. Este o comună întinsă, formată din 5 localități. Vrem să avem terminate și canalizarea, și drumurile la finalul anului viitor. Este o mândrie să preiei o localitate într-un fel și să închei mandatul cu realizări. Trebuie să fim implicați și mândri că locuim în Pantelimon. Această mândrie lipsește.
 
Cum v-a fost acest an, aproape un an, ca primar al localității Pantelimon?
 
De la 1 decembrie 2017 am preluat mandatul de primar (n.r. alegeri anticipate) și am fost șocat de ce am găsit. Contează și de fiecare persoană, dacă te implici, suferi, dacă ești indiferent, nu suferi. La țară vin oameni cu probleme personale. Cetățeanul vrea să aibă contact direct cu primarul. Am avut un caz când o persoană s-a adresat către trei compartimente din Primărie, care i-au dat același răspuns, dar a înțeles după ce a vorbit personal cu mine.
 
Am redactat o scrisoare pentru cetățenii din Pantelimon, cred că în două săptămâni va ajunge la fiecare locuitor și ei vor trebui să-mi trimită la rândul lor, dacă vor, punctul lor de vedere, ce-i frământă, ce probleme au, ce propuneri au, ce-și doresc. Așa vom ușura comunicarea dintre noi. Vom amplasa în fiecare sat, prin intermediul agenților economici, cutii poștale unde vom colecta toate probleme oamenilor.
 
Revenind la scrisoare, pentru a ajunge la un trăi mai prosper, trebuie să ne implicăm fiecare, pe lângă ajutorul primit prin fondurile europene sau prin PNDL. Eu am fost deschis cu cetățenii și le-am explicat care sunt pașii de urmat: „totul începe de la tine”. Am încercat să atenuez și divergențele dintre oameni, prin comunicare. În timpul iernii, intenționez să creez un spațiu de petrecere a timpului liber. Am găsit niște mese de tenis de masă la Căminul Cultural.
 
Cum colaborați cu Consiliul Local?
 
Colaborăm foarte bine și vreau să mergem până la capăt așa. Au trecut foarte multe proiecte stabilite împreună. Am încercat să fim o mare familie, acum chiar cred în acest lucru.
 
Fiind vorba totuși despre o comunitate rurală, cu oameni dintr-o bucată, sunt curioasă: există în Pantelimon acel „Moromete” cu care vă sfătuiți?
 
Sunt persoane cu experiență care mă ajută să identific problemele mai ușor. Încă mai sunt.
 
Sunteți mulțumit de educația care se face în unitățile de învățământ din Pantelimon?
 
Destul de mulțumit. Copilul trebuie motivat să învețe, trebuie să înțeleagă lucrurile simple și dascălii să scoată ce e mai bun din fiecare.
 
Ce vă mai doriți pentru locuitorii din Pantelimon?
 
Aș dori să ajungem la acea pace socială, fiecare să vrea să progreseze, să își găsească locul. Doar așa putem evolua. Noi am fost bulversați de democrație și mulți au pierdut din patriotism.
 
Așa cum este obiceiul la finalul întâlnirii noastre, trebuie să ne spuneți cine este Omul Centenar al comunei Pantelimon!
 
Este vorba despre un fost primar al localității, Gheorghe Frâncu, care, deși a avut această funcție în perioada comunistă, a făcut multă treabă în localitate. Dânsului îi datorăm sistematizarea satului, pe care noi astăzi facem eforturi să realizăm dezvoltarea localității.
 
(Mai multe despre Omul Centenar al comunei Pantelimon veți putea citi în ediția de vineri a cotidianului ZIUA de Constanța.)
 
Citește și:
 
Interviuri live Povestea Cetății Ulmetum, scoasă la lumină de Vasile Pârvan. Comuna Pantelimon și „moștenirea“ turcească. Primii coloniști au venit din Transilvania (galerie foto)