Interviu live În turcă, Aciçay, în greacă, Aghikos. În sec. XIX, Agigea se populează cu păstori din părţile Sibiului, Brăilei, Ialomiţei, alături de pescarii greci şi tătarii din Dobrogea (galerie foto + documente)

La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satele ei intrând în componenţa comunei Techirghiol din plasa Constanţa a judeţului Constanţa. În 1925, anuarul „Socec“ consemnează satele Agigea şi Lazmahale în comuna Hasiduluc.
 
După al Doilea Război Mondial, satele Agigea şi Lazu au format comuna Agigea, o suburbie a Constanţei, dar în 1968 au redevenit sate componente ale Techirghiolului, oraş ce aparţinea municipiului Constanţa. Localitatea Agigea a fost înfiinţată drept comună de sine stătătoare în cadrul judeţului Constanţa în 1989. Cum s-a dezvoltat comuna Agigea din judeţul Constanţa în ultimii 100 de ani şi care sunt perspectivele pentru următorul deceniu aflăm joi, 25 octombrie 2018, ora 14.00, pe https://www.facebook.com/ziuaconstanta/, de la primarul localităţii, Cristian Cîrjaliu.

Acest proiect al cotidianului ZIUA de Constanţa, dedicat Centenarului, îşi propune să vorbească despre România şi despre Dobrogea de acum 100 de ani, dar şi despre modul în care ar trebui să sărbătorim astăzi realizările înaintaşilor.

Comuna Agigea este alcătuită din două localităţi rurale, Lazu şi Agigea. Cele două localităţi sunt despărţite de Canalul Dunăre - Marea Neagră. Cercetările efectuate pe coasta Mării Negre şi a lacurilor care o însoţesc au identificat aşezarea greco-romană de la Agigea, cu o populaţie impresionant de densă, atestată prin marea cantitate de ceramică, ţiglă, pietre de construcţie, fragmente de unelte din fier descoperite pe aceste meleaguri.
 
Aşezarea localităţii Agigea este, foarte probabil, databilă între secolul al II-lea î.Hr. şi secolul al III-lea d.H. În veacurile care au urmat, informaţiile despre Agigea dispar cu desăvârşire din documente, fiind probabil distruse.
 
Existenţa consemnată la anul 1870 a comunei Agigea a fost precedată de constituirea unor nuclee numite generic „cătune”, cu denumiri turceşti (semn al naşterii lor în perioada de dominaţie otomană a Dobrogei). Sfârşitul secolului al XIX-lea marchează sosirea în zonă a unui important număr de păstori din jurul Sibiului, din zonele Brăilei şi Ialomiţei şi apoi din Oltenia şi Moldova, precum şi a unei populaţii de tătari colonizaţi de Imperiul Otoman. La sfârşitul secolului al XIX-lea Agigea era locuită, cu precădere de sârbi şi turci care se ocupau cu pescuitul. După înfiinţarea primei şcoli turce cu învăţământ religios musulman în 1887, se începe construirea unei şcoli pentru români, inaugurată abia în 1927.
 
În 1926, prin Înaltul Decret Regal nr. 810, se inaugurează Staţiunea Zoologică Marină „Regele Ferdinand I”, la iniţiativa profesorului Ioan Borcea (numele său va fi atribuit staţiunii în 1990). Situată pe un teren de 25 ha, pe teritoriul satului Agigea, Staţiunea Zoologică, izolată de litoral, face azi impresia unei adevărate oaze: numeroase plantaţii de pomi alcătuiesc o insulă verde în mijlocul monotoniei nisipurilor aride.
 
Între scopurile urmărite de această staţiune se rânduiesc mai întâi recoltarea şi cunoaşterea faunei şi florei din apele româneşti ale Mării Negre. La iniţiativa aceluiaşi profesor se instituie zona Dunelor de nisip litorale, devenită rezervaţie naturală în 1939.
 
Terenul staţiunii cuprinde o vegetaţie naturală de dune marine. Dunele s-au format prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf marin ocupat astăzi de lacul Agigea. Pe dune s-a colonizat o vegetaţie caracteristică. Împrejmuită şi ferită de influenţa factorului biologic (antropozoogen), ea şi-a păstrat aspectul de dună populată de o floră şi o faună specifică şi a reţinut atenţia multor naturalişti, încă de la început.

 
În anul 1939, această zonă este declarată rezervaţie naturală, fiind unica rezervaţie de dune nisipoase de pe litoralul românesc. Pe baza cercetărilor botanice efectuate în cadrul rezervaţiei, au fost identificate peste 120 de specii de plante caracteristice litoralului mediteranean, dar şi celui atlantic şi caspic, multe dintre ele de un mare interes ştiinţific. Printre rarităţile floristice se întâlnesc: cuişoarele de nisip, varza de nisip, volbura, cârcelul etc. Fauna este reprezentată prin: broaşte ţestoase de uscat, călugăriţe şi diferite insecte de nisip.
 
Lacul Agigea, un univers faunistic, are o suprafaţă de 26 ha. Aici se găsesc specii rare, multe dintre ele endemice, care au supravieţuit în timp. Este parte din Rezervaţia Naturală Lacul Agigea. În 1984 s-a inaugurat Canalul Dunăre-Marea Neagră, iar începând din 2011 s-au dat în folosinţă joncţiunile autostrăzilor A2, A4 (ocolitoare Constanţa), DN39.
 
131 de ani de la înfiinţarea primei şcoli
 
1887 - ia fiinţă prima şcoală turcă cu o singură clasă la Geamie, cu învăţământ religios musulman.
1902 - tot lângă Geamie se înfiinţează o clasă de băieţi, cu predare în limba română pentru populaţia românească.

1925 - începe construcţia actualului local al şcolii prin contribuţia sătenilor.
1927 - se inaugurează noua şcoală primară elementară în limba română.
1962 - se măreşte actualul local de şcoală, iar şcoala tătară se contopeşte cu cea românească cuprinzând elevi ai claselor V - VI.
1964 - ciclul gimnazial se extinde şi cu clasele a VII-a si a VIII-a.
1996 - şcoala se botează cu numele profesorului universitar Ion Borcea, fondatorul Staţiunii Zoologice Marine de la Agigea, aşa cum se specifică în monografia Comunei Agigea, monografie care se găseşte la Direcţia Judeţeană Constanţa a Arhivelor Naţionale.
 
Economie
 
Pe teritoriul Comunei se desfăşoară o gamă variată de activităţi. Ele sunt rezultatul potenţialului social şi economic deosebit, determinat de următoarele: legăturile pe apă se realizează pe Canalul Dunăre - Marea Neagră prin Portul Constanţa Sud-Agigea, construit la vărsarea canalului în mare (aici se află Biroul Vamal). Astfel, fiind situată la capătul estic al traseului navigabil Rhin-Main-Dunăre, în vecinătatea portului Constanţa şi a Zonei Libere Constanţa Sud, Agigea îşi coordonează rolul de pivot între Europa centrală şi de vest şi ţările din bazinul Mării Negre, din Orientul Apropiat şi Mijlociu.
 
Zona Liberă Constanţa Sud-Agigea, unde se desfăşoară o serie de activităţi ample de: manipulare, depozitare, sortare, ambalare, prelucrare, asamblare, fabricare, marcare, testare, expertizare, transport şi expediţii interne şi internaţionale, operaţiuni de bursă, financiar-bancare.
 
Administraţia Canalelor Navigabile a fost investitorul general din anul 1975, furnizând materialele documentare tehnico-economice, controlul calităţii şi al costurilor respective. În final, între fluviul Dunărea şi Marea Neagră a fost realizat un sistem de canale navigabile, incluzând canalul principal, care are punct final în Portul Maritim Constanţa, şi ramura de nord Poarta Albă - Midia Năvodari, care leagă canalul principal cu Portul Midia şi lacul Taşaul.
Comuna face parte din Zona Metropolitană Constanţa, în care se concep şi se desfăşoară programe de dezvoltare prin cooperare, cu avantaje reciproce. În cadrul Zonei Metropolitane, Comuna Agigea îndeplineşte şi funcţiunea de centru de cazare.
Amploarea activităţii economice în Comună reiese şi din faptul că la Primărie sunt înregistrate peste 1.000 de firme, asociaţii familiale sau persoane fizice autorizate.

Investiţiile ce se fac pe teritoriul Comunei, atât în obiective productive cât şi în locuinţe pentru populaţie duc la o amplificare a activităţii din domeniul construcţiilor. Localitatea Lazu, subordonată Comunei Agigea s-a dezvoltat ca centru rezidenţial. Complexul de case alcătuieşte un cartier modern, dotat cu toate utilităţile, accesibil şi liniştit.
Agigea este cunoscută în întreaga ţară şi datorită existenţei aici, pe malul mării, a unei instituţii medicale de prestigiu ce poartă numele fondatorului ei, prof. Univ. Dr. Vasile Climescu, ce funcţionează aici din anii interbelici.
 
Sanatoriul Osteoarticular Dr. Vasile Climescu este specializat în tratarea aparatului locomotor (reumatism şi tuberculoză osteoarticulară).
În ultimii ani, Comuna Agigea a cunoscut o creştere înfloritoare în ceea ce priveşte construcţia de locuinţe în noile cartiere de tineri formate: cartierul Eroilor (în 2010), Moară, Lac, Vest, Steaua de Mare, Vatra Veche.
 

Activitatea educaţională asigură şcolarizarea în cadrul grădiniţei „Riţa Gărgăriţa” şi Școala Generală cu clasele I-VIII „Ion Borcea” cu 18 clase, ale cărei cursuri aferente învăţământului primar (inclusiv clasa 0) şi gimnazial în anul şcolar 2017-2018 au fost frecventate de un număr de 460 elevi, previzionându-se creşterea numărului de cursanţi în anul şcolar 2018-2019 la un număr de 470 de elevi.
 
Creşa „Albă ca Zăpada”, inaugurată în 2012, funcţionează pe toată perioada anului, cu sediul în comuna Agigea şi are înscris un număr de 40 de antepreşcolari, repartizaţi în 3 grupe.

Pentru desfăşurarea activităţilor sportive există un teren de sport în localitatea Lazu. De asemenea, în Agigea există un teren de fotbal, care deserveşte CS Agigea şi nu numai. Clubul Sportiv Agigea a fost înfiinţat prin Hotărâre de Consiliu Local în anul 2006 ca fiind un club de drept public. Din anul 2008 au început activităţile clubului cu kaiac-canoe, fotbal, judo, tir sportiv. Baza sportivă a fost reabilitată din fondurile Primăriei Comunei Agigea, terenul fiind gazonat cu gazon natural şi dispune de vestiare, saună dar şi camere pentru cantonamente cu o capacitate de 28 de locuri. Începând cu 2016 s-a efectuat o extindere a clădirii de vestiare, printr-o finanţare a Zonei Metropolitane Constanţa, dar şi din fonduri europene.
 
La momentul actual, în cadrul secţiei de fotbal a CS Agigea avem 60 de sportivi legitimaţi antrenaţi de un antrenor cu o licenţă categoria A. Dintre performanţe notăm titlul de campioană a judeţului în campionatului 2011-2012. În ceilalţi ani de la înfiinţare şi până în prezent, clubul sportiv nu a avut nicio clasare mai jos de locul V. Scopul secţiei de fotbal este de creştere şi lansare în fotbalul mare a copiilor din comună. O altă secţie care merită menţionată este cea de kaiac-canoe, condusă de preşedintele onorific al clubului sportiv, Raţă Ionel, şi antrenată de antrenorul Raţă Cosmin.
 
Numai în anul 2017 la această secţie se evidenţiază: 30 de medalii la campionatul naţional seniori, juniori şi tineret, dintre care 7 de aur; locul 3 la campionatul mondial de tineret şi locul 14 la campionatul mondial de seniori; locul 3 la campionatul european de tineret şi locul 7 la campionatul european de seniori. De menţionat este şi faptul că secţia de kaiac-canoe a CS Agigea face parte din programul Tokyo - jocurile olimpice din 2020. În ceea ce priveşte secţia de judo, la aceasta sunt înscrişi aproximativ 50 de copii, care muncesc din greu pentru a reuşi performanţe deosebite. Dintre acestea, amintim că în ultimii 3 ani, CS Agigea - secţia judo a obţinut 4 medalii de bronz.

Biblioteca comunală Agigea a fost înfiinţată în anul 1990, după revoluţie şi dispune de un sediu nou, cu dotări moderne. Biblioteca are un patrimoniu de peste 8.800 de volume de cărţi din diverse domenii: literatură, literatură pentru copii, beletristică, ştiinţe, etc. De asemenea dispune de patru calculatoare şi acces gratuit la internet.
 
Casa de cultură „Mihai Vasile“ este reprezentată de o clădire nouă, care beneficiază de cele mai noi dotări, şi care desfăşoară activităţi culturale, organizare de festivaluri. Casa de Cultură are o capacitate de 200 de persoane cu un spaţiu construit de 600 mp. Clădirea este construită la standarde europene, cu sprijinul CJC.
 
Centrul de Tineret este un proiect de informare şi formare a tinerilor în vederea pregătirii lor pentru o societate modernă şi deschisă, realizat integral prin accesare de fonduri europene nerambursabile prin intermediul Zonei Metropolitane Constanţa. Suprafaţa construită este de 800 mp şi cuprinde spaţii pentru desfăşurarea activităţii tinerilor: sală de conferinţe, de judo, tenis, şah iar la etaj, spaţii de cazare. Centrul oferă unui număr de 1.800 de tineri metode alternative de învăţare, asigură accesul la informaţie şi reprezintă un loc de întâlnire pentru desfăşurarea unor activităţi cultural-artistice şi sportive. Pe lângă extindere şi reabilitare, clădirea care găzduieşte activitatea centrului de tineret este dotată cu echipamente IT, mobilier, rechizite şi alte dotări adecvate funcţiunilor pe care aceasta le îndeplineşte.
 
Centrul de Informare Turistică îşi propune crearea unui centru local de promovare a turismului, a culturii tradiţionale, a festivalurilor culturale şi a manifestaţiilor artistice din zona comunei Agigea, renumită prin atracţiile turistice deosebite amplasate în această zonă, precum şi a siturilor Natura 2000, Dunele Marine de la Agigea şi Marea Neagră. Printre importantele atracţii turistice şi tradiţii culturale ce vor fi promovate prin intermediul acestui proiect amintim: Lacul Agigea, geamiile din Agigea (construite în 1868 şi respectiv 1870), Canalul Dunăre-Marea Neagră, situl arheologic de la Agigea.
 
Centrul de Zi Agigea se află din august 2005 în subordinea Consiliului Local Agigea şi are ca scop menţinerea copilului în familia sa şi creşterea calităţii vieţii acestuia. Centrul oferă servicii adecvate familiilor în situaţie de risc de abandon al copilului, sprijinind astfel familia să-şi exercite responsabilităţile parentale şi să-şi menţină copilul acasă. Centrul de Zi Agigea se află într-o strânsă colaborare cu autorităţile locale: Primăria Agigea, învăţătorii şi profesorii de la Școala Ion Borcea, biblioteca comunală, medicii de familie, biserica etc.
 

Starea de sănătate a locuitorilor Comunei este monitorizată în cadrul a 3 cabinete de medicină individuală în care-şi desfăşoară activitatea, 3 medici de familie şi 3 asistenţi medicali.
De asemenea, pe raza Comunei Agigea există 6 farmacii şi 2 cabinete stomatologice. Administraţia locală din Agigea a construit un centru de permanenţă în localitate pentru ca cetăţenii să beneficieze de primul ajutor în caz de urgenţă şi pentru a oferi un spaţiu modern în vederea desfăşurării unor servicii medicale de calitate.
 

Investiţii importante s-au realizat în infrastructura de distribuţie gaze naturale, care acum 10 ani lipsea cu desăvârşire. Această investiţie cuprinde ambele localităţi, Agigea şi Lazu, în total fiind vorba de 70 de kilometri de reţea de distribuţie. Această utilitate duce la creşterea gradului de confort al cetăţenilor, precum şi la dezvoltarea de noi capacităţi de producţie.
 
Referitor la reţeaua de apă potabilă şi canalizare, de reţinut este faptul că în anul 2008, localitatea Agigea avea o reţea de canalizare de 1,9 kilometri şi o singură staţie de pompare. La ora actuală, accesând fonduri europene precum şi fonduri guvernamentale, am reuşit să investim şi să construim, in localitatea Agigea, o reţea de canalizare de 50 kilometri, precum şi să înfiinţăm reţele noi de distribuţie a apei şi să le reabilităm pe cele existente pe o lungime de 70 de kilometri.
 

În ultimul deceniu, Comuna Agigea a cunoscut o dezvoltare urbanistică de amploare, intravilanul localităţii mărindu-se de la 500 ha la 2.500 ha. Valorificând informaţiile Planului Urbanistic General s-au pus bazele dezvoltării localităţii Agigea în acest trup al intravilanului, intrând distinct zone rezidenţiale, precum şi zone industriale. Prin zona industrială, care are 600 ha se încearcă atragerea investitorilor deservenţi Portului Constanţa.
 
Cetăţeni de onoare ai localităţii
 
Prin Hotărâre de Consiliu Local, la nivelul comunei Agigea au fost acordate cinci titluri de cetăţean de onoare: primarului Cristian Maricel Cîrjaliu, Mihai Daraban - preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Haci Vural - preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea, locotenent colonel dr. Vasile Vreme şi post-mortem caporal Tefic Feizula - veteran de război. (Informaţiile ne-au fost puse la dispoziţie de biroul de presă al primăriei Agigea).
 

Comuna Agigea este condusă de Cristian Cîrjaliu (PSD) iar Consiliul Local Agigea este format din: viceprimarul Marius Daniel Niţă (PSD) şi consilierii locali: Daniel Lucian Petre (PSD), Gheorghe Neaga (PSD), Ioana Radu (PSD), Octavian Ionuţ Mirică (PSD), Cristian Andrei (PSD), Doru Alexandru (PSD), Elena Iorgu (PSD), Florin Andrei (PSD), Gianina Elena Comşa (PNL), George Virgil Viziru (PNL), Dumitru Cojocaru (PND), Medgid Melec (PMP). Declarațiile de avere şi de interese ale aleşilor locali din Agigea le puteţi consulta în secţiunea „Documente”.
 
Citeşte şi:

Oameni ale căror reuşite, idei, eforturi vor modela judeţul Constanţa în următorii 100 de ani Lansăm „Interviuri live ZIUA de Constanţa“