Interviuri live În 1926, cătunul Hasidülüc devenea comuna Cumpăna. „Patria“ veteranilor Războaielor Mondiale primeşte în anul 2005 statutul de „sat european“! (galerie foto + documente)

Cumpăna este comunitatea despre care discutăm în această săptămână în cadrul proiectului „Interviu live. Judeţul Constanţa în anul Centenarului“. Interviul live cu primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, va avea loc marţi, 4 septembrie, ora 14.00,
pe https://www.facebook.com/ziuaconstanta/.

Miercuri aflaţi mai multe despre istoria ultimilor 100 de ani şi cum au creionat ei satul European de astăzi. Nu vor lipsi din discuţie nici personalităţile care şi-au lăsat amprenta asupra comunităţii şi, bineînţeles, vom atinge şi subiecte legate de strategii de dezvoltare a localităţii, investiţii, fonduri europene, servicii publice, învăţământ sau performanţe culturale şi sportive. Aşteptăm şi întrebările dumneavoastră pentru invitatul ediţiei, în timp real, pe pagina noastră de Facebook.

Scurt istoric

Comuna Cumpăna este aşezată într-una din cele mai frământate provincii româneşti (în trecutul ei istoric), Dobrogea - pământ cuprins între Dunăre şi Mare,  ca un uriaş debarcader bătut de vânturile şi valurile Mării Negre. Faptul că localitatea are origini mult mai vechi o atestă lucrarea lui Nicolae Iorga „Opere economice“, apărută la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică în 1982. Negustorul italian din Veneţia Tommasso Alberti descoperă în 1612, în timpul călătoriei lui prin Dobrogea, printre alte localităţi, şi Straggia, oraş foarte mare (granddissima villa abitata la piu parte de Valacchi), localitate care nu este alta decât Straja, sat care, în 1968, împreună cu satele Bărăganu şi Potârnichea, a fost trecut în componenţa Consiliului Popular al comunei Cumpăna.
 
Câteva informaţii despre vechea aşezare de „vicus de veterani si cives romani“, aparţinând teritoriului Tomis, ne vor da şi Vasile Pârvan în „Cetatea Ulmetum“ - ediţia Bucureşti 1912, Radu Vulpe şi Vasile Pârvan în „Harta Dobrogei în timpul romanilor“, profesorul Suceveanu Al. în „Viaţa economică în Dobrogea romană secolele I - III e. n.“ şi multe alte izvoare care vorbesc despre valahii pontici (romani de lângă mare).
 
Câteva inscripţii funerare greceşti (sec. II-III î.Hr.) atestă fie existenţa unor proprietari de agri private (cele ale pontarhului Dionzsodoros sau ale consilierului Asklepiades), lucrate probabil cu ţărani indigeni semidependenţi; fie a unor meşteşugari cum ar fi Hermogenes, autorul unei statui dionisiace (sec. I î.Hr.). Alte inscripţii conţin epitafuri ale unor romani civili, posibili deţinători ai unor agri vectigales, altele ale unor veterani ai legiunii a XIII-a Gemina.   
 
Că zona a fost destul de importantă ne-o demonstrează „Cadranul Solar” în forma unui cap de bour, cu diviziunile de timp trasate între coarne, descoperit în primăvara anului 1960 în curtea unui cetăţean din sat, Trandafir Constantin.
 
Prima informaţie despre numele aşezării este din 1870 - Hasidülüc - nume ce apare în lucrarea lui Ion Ionescu de la Brad - „Excursion agricol dans la plain de Doubroudja" şi statistica din România „Indicele comunelor din Dobrogea" - Bucureşti 1979. Denumirea s-a dat de la pârâul Hasiduluc care avea două izvoare ce prindeau satul ca într-un cleşte şi se reuneau apoi jos la cişmea, într-o mică vale – Carsi-Dere,  de unde se îndrepta spre Lazu şi Agigea şi se vărsa în lacul Agigea ce avea legătură cu marea. Cătunul Hasidülüc a aparţinut la început de comuna Techirghiol.
 
După 1877 Dobrogea este eliberată de sub jugul otoman iar conducerea comunei este luată de autorităţile române. În 1924, satul Hasidülüc are un deputat în Parlament, în persoana lui Constantin Alimănişteanu, rudă cu Ion Brătianu. Graţie lui, satul îşi schimbă numele din Hasidülüc care înseamnă ,,primul rod’’în Cumpăna (prin legea administrativă 1926), luându-se în calcul că aşezarea este la o înălţime de aproximativ 60 m, relief ce formează o cumpănă între două bazine hidrografice ce se scurg spre est şi vest. Aici în sat a avut moşie şi casă fostul prim-ministru  şi sfetnic al lui Cuza, Mihail Kogălniceanu, care a stat multă vreme în sat, într-o căsuţă care nu mai există. La venirea coloniştilor satul era populat cu 40-50 de familii de români, restul de cca 300 erau familii musulmane. Dintre cele mai vechi familii de români din satul Cumpăna amintim: Ion P.Solomon, Stoica Trandafir, Ion Brătianu, Ion Barbu. Cele mai vechi familii turco-tătare au fost: Mustafa, Halil Iusein, Gafar Osman.
 

Aici mai exista şi o bancă populară - „Renaşterea“ - două şcoli primare cu 208 elevi, o biserică şi o primărie. Satul era condus de un primar ajutat de patru persoane. Ca o laudă pentru prefecţii dobrogeni este interesul ce l-au purtat pentru dezvoltarea şcolii şi ameliorarea stării de sănătate a oamenilor. La 1923, când a avut loc o nouă etapă de colonizare, satul avea 1292 de români şi 170 de turci şi tătari.
 
După 1930 are loc un nou exod al populaţiei musulmane din Dobrogea în Turcia. În 1932 are loc o nouă colonizare. Satul se prezenta la vremea aceea sub forma unei îngrămădiri de case şi cocioabe. În 1939 erau în Cumpăna: 357 de case din chirpici, 2 construcţii de şcoală cu câte 2 săli de clasă, 1 biserică ridicată în 1924, 1 primărie ridicată în 1933. La acea dată  populaţia era formată din: români, turci, tătari, greci, ruşi, bulgari.
Până în 1911, locuitorii satului Hasidülüc nu aveau drepturi politice, dar în acelaşi an au primit certificate de cetăţeni români, indiferent de naţionalitate, iar Hasidülüc devine comună. Criza economică din 1929-1933 a avut puternice repercursiuni şi asupra locuitorilor comuna Cumpăna, mai puternic loviţi fiind ţăranii săraci şi mijlocaşi care erau nevoiţi să se împrumute de la bănci cu dobânzi ce depăşeau 17%.
 
În timpul Primului Război Mondial, populaţia satului s-a refugiat stabilindu-se în părţile Brăilei. Aşezarea este lovită ca şi celelalte localităţi din jur. Luptele grele din 19 octombrie 1916 de la Agigea, Techirghiol, Topraisar, Cobadin au cuprins în aria lor şi acest sat, tirul nemilos de artilerie grea a semănat panică în rândul populaţia civile. Tot ce se făcuse în aceşti ani de după independenţă este aproape distrus. Refugierile au adus pagube, în special populaţiei sărace ce cu greu s-a putut re­face la întoarcere.   
Că trupele române au trecut pe teritoriul Cumpenei reiese din paragraful scos din „Fragmente din Războiul 1916-1917” de Gen. R. Scărişoreanu.  
 
 

Cum era normal, după război, au loc şi aici o mulţime de schimbări care tulbură viaţa oamenilor ce începuseră un bun proces de dezvoltare a localităţii. Confiscarea unor moşii ale familiei Alimănişteanu (481 ha), familiilor Ichim, Zainea şi Costescu nu a rezolvat deloc problema ţăranilor fără pământ din localitate, pentru că majoritatea suprafeţelor au trecut în proprietatea statului. Împroprietărirea s-a înfăptuit în mod democratic, pământul împărţindu-se astfel: luptătorilor de pe front, văduvelor de război, invalizilor şi orfanilor, celor lipsiţi de pământ. Au fost împroprietărite 227 familii din satul Cumpăna cu câte 5 ha. În iarna anului 1944 şi primăvara anului 1945 se formează în Cumpăna primul nucleu democratic care, ajutat de muncitorii din Constanţa, trece la înfăptuirea reformei agrare. În fruntea comitetului figurează fruntaşi ai comunei ca: Bîră Ion, Vodiţă Petre.
 
În anul 1950 apar primele Gospodării Agricole Colective, la început cu 54 de membri, iar spre sfârşitul anului 1957(prin constrângere) 502 familii, cu 2562 ha pământ arabil, 245 cai, 115 căruţe, 186 bovine,9122 vaci cu lapte,200 oi, 40 porci, 3 semănători, 5 secerători. Datorită bunei organizări economice şi a muncii majorităţii membrilor CAP această unitate a ajuns printre unităţile fruntaşe din Dobrogea. Pentru rezultatele obţinute, ea era deseori vizitată de oameni de seamă, chiar de peste hotare.
 
Dacă am spicui câteva semnături din cartea de onoare a Cooperativei, vom vedea că în 1963 a fost vizitată de Secretarul Naţiunilor Unite – Utant; în 1965 primul ministru al Republicii Somalia, apoi ambasadorul Republicii Arabe Unite; în 1967- ministrul agriculturii din Franţa, primul ministru al Austriei, Iosif Kiaus; în 1978 - preşedintele R. P. Chineze precum şi alte delegaţii franceze, germane, sovietice, formate din scriitori, oameni politici şi ţărani. Teritoriul comunei Cumpăna ce face parte din subunitatea tectonică Dobrogea de Sud,  era compus din satele: Cumpăna, Bărăganu, Potârnichea şi Straja, aparţinând administraţiei jud. Constanţa, având axa longitudională pe direcţia N-S, fiind recunoscută oficial în Fondul Arhivelor Naţionale în anul 1870 sub numele de Hasidülüc.
 
În iulie 1970 în comuna Cumpăna populaţia era de 6750 locuitori, înregistrând o creştere faţă de 1966 de 1030 locuitori. În 1972: Cumpăna–2900 locuitori; Bărăganu–1285 locuitori; Straja–1185 locuitori; Potârnichea–565 locuitori.
Localitatea Cumpăna, aşezare rurală situată în zona de centru-sud a judeţului Constanţa la circa 5,00 km faţă de Municipiul Constanţa, se învecinează  pe  latura de sud-est cu localitatea Agigea, pe latura de nord-est cu Municipiul Constanţa, pe latura de nord-vest cu localitatea Valu lui Traian şi pe latura de sud are  Canalul Dunăre-Marea Neagra.
 
Legăturile rutiere ale localităţii Cumpăna, cu localităţile învecinate se realizează astfel: cu municipiul Constanţa, prin DC1A şi DN39. Datorită construcţiei Canalului Dunăre-Marea Neagră, localitatea Cumpăna a pierdut o importantă cale de  comunicare  cu partea de sud a judeţului Constanţa, legătura  rutieră cu partea de sud deviindu-se prin localitatea Agigea.
Relieful localităţii se prezintă sub forma unui podiş tubular-Podişul Topraisar. Teritoriul comunei Cumpăna este aşezat pe cumpăna de ape la cota medie de aproximativ 62 metri, de unde s-a dat şi numele localităţii.
 
Prin construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră, satul Straja este dezafectat şi populaţia strămutată în Cumpăna, la bloc, mărindu-se, astfel, numărul locuitorilor. Singurul semn al existenţei acelui sat este Monumentul Tineretului, sculptură care redă un înger fără aripi, creat de renumitul artist plastic Pavel Bucur (68 ani).
 
Astăzi, sporul natural este destul de ridicat, dovadă numărul mare de populaţie preşcolară şi şcolară, făcându-se simţită şi o migraţie destul de numeroasă de la oraş la sat. Dinamica populaţiei este în creştere, astfel, începând din anul  anul 2000, când localitatea înregistra un număr de 9300 de locuitori se observă o creştere a numărului populaţiei, an de an, cu aproximativ 400 de persoane. La recensământul din 2002 populaţia era de 9871 persoane, la cel din 2011 de 12333 persoane. La finalul anului 2017 populaţia localităţii Cumpăna îşi menţine aproape constant nivelul de creştere, înregistrând un spor de 359 de persoane care şi-au stabilit domiciliul în comună, s-au înregistrat 197 de naşteri (cu 43 mai multe decât în anul 2016), 102 decese ( cu 29 mai puţin decât în anul 2016) şi 115 familii nou întemeiate. Comuna Cumpăna numără astăzi  o populaţie de 14945 de locuitori, din care 7301 bărbaţi şi 7644 femei, având o structură etnică variată: români 94,8%, turci şi tătari 3,2 %, romi 2,8 %.
 
Numărul total al străzilor din localitate este de 156, acestea având o lungime de 73,2 km, fiind accesibile transportului rutier de marfă şi călători. Reţelele edilitare de pe raza localităţii sunt după cum urmează: alimentare cu apă-61 km, canalizare-45 km, energie electrică-56,85 km, iluminat public-46,65 km, gaze naturale-62,75 km, fibră optică-100 km.
 
În localitate industria este reprezentată prin prezenţa unor intreprinderi mici şi mijlocii, cu capital privat. Astfel, funcţionează un număr de 251 de unităţi economice care desfăşoară activităţi de: procesare carne (2 abatoare), procesare lapte (fabrică realizată cu fonduri Sapard), fabrică de îngheţată, alimentaţie publică, comerţ cu produse alimentare şi nealimentare, prestări servicii, confecţii metalice,materiale de construcţii,  producţie de pavele, tâmplărie PVC şi aluminiu, serigrafie şi producţie publicitară, tipografie,  producţie de mobilă, case de schimb valutar, birou notarial. De asemenea, funcţionează un număr de 40 Asociaţii Familiale şi Persoane Fizice Autorizate a căror activitate vizează tâmplărie, coafor-frizerie, fier forjat, service auto, baruri, cazane de ţuică, etc.

Educaţia, prioritatea numărul 1 a autorităţilor

Investiţiile care au fost făcute în domeniul învăţământului sunt cu totul deosebite. Anul 1880 - 1881 a reprezentat începutul activităţii şcolare prin înfiinţarea Şcolii primare de 4 clase, în casa ţăranului Ion Oancea, cu un număr de 21 elevi. În 1903 erau înscrişi 44 de elevi (31 - băieţi, 13 - fete), existând totodată şi o şcoală musulmană (pe lângă geamie) cu 35 băieţi. Creşterea populaţiei şcolare în comuna Cumpăna şi dorinţa ţăranilar ca fiii lor să înveţe carte a făcut ca cele două şcoli să fie insuficiente, lucru ce a impus construirea în anii 1976 - 1977 a unui alt spaţiu de învăţământ, cu un nivel, ce cuprinde: 8 săli de clasă, un laborator de biologie, cancelarie, cabinet director şi secretariat. Reforma derulată după revoluţia din 1989 a făcut posibilă construirea unui alt corp de şcoală cu nouă săli de clasă şi bibliotecă prin proiectul de „Relansare a învăţământului rural”, cu fonduri atrase de la Banca Mondială în anul 2004. Începând din anul şcolar 2009-2010, Şcoala cu clasele I-VIII Cumpăna a devenit Grup Şcolar Cumpăna. Înfiinţarea Campusului Preuniversitar, s-a constituit într-un răspuns real la nevoile înregistrate în toate localităţile din mediul rural ale judeţului Constanţa, dar şi elevilor din alte judeţe interesaţi de specializarea pe domeniul turism (4 ateliere, 24 de săli de clasă, 6 laboratoare,  un cămin rezidenţial cu 120 de locuri de cazare, o cantină şi club pentru 120 de locuri, bibliotecă, o sală de sport  şi bază sportivă).
 
Grădiniţa Florilor - În toamna anului 1968 şi-a deschis porţile prima grădiniţă situată într-un fost conac care, la început, a funcţionat doar cu două grupe în program prelungit–sezonier. În anul 2009 s-au început lucrările de reabilitare şi extindere a clădirii şi au fost finalizate în anul 2012, fiind inaugurată la  1 iunie. În acest an şcolar, 2017-2018, sunt înscrişi şi frecventează grădiniţa 196 de preşcolari.
 
La marginea satului, unde se afla o clădire dezafectată într-un colţ parcă uitat de lume, în anul 2001 s-a însufleţit prin reabilitare o unitate de educaţie numită “Centrul Comunitar”, datorită colaborării Primăriei şi Consiliului Local al Comunei Cumpăna cu Organizaţia Nonguvernamentală Creştin Umanistă “World Vision” din Elveţia, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii şi educaţiei copiilor.


În prezent  Primăria şi Consiliul Local Cumpăna a câştigat proiectul “Modernizare Grădiniţă cu orar prelungit „Sf. Maria ” în comuna Cumpăna - derulat prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) – program PNDR 2014-2020.

Cultură

Sub îndemnul acestor cuvinte, Consiliul Local şi Primăria comunei Cumpăna iniţiază şi derulează acţiuni culturale, ducând mai departe tradiţia de a descoperi noi talente în rândul copiilor şi tinerilor, desfăşurând pe parcursul anului zeci de evenimente culturale.
 
Tot ceea ce înseamnă activitate culturală la nivelul comunei are loc în incinta Casei de Cultură ce aluat fiinţă în anul 1949, o instituţie modernă ce dispune de o sală mare de spectacole, scena unde evoluează artiştii, o sală mică de şedinţe şi întruniri diverse, o bibliotecă şi un spaţiu recreativ cu mijloace specifice activităţii de distracţie pentru copii în aer liber, dotată cu echipamente de sonorizare şi iluminat, renovată şi modernizată în cadrul proiectului integrat derulat prin PNDR.În cadrul Căminului Cultural activează ansamblurile de dansuri folclorice: „Româncuţa”- înfiinţat în anul 2004, format din tinerii comunei, „Muguraşii Cumpenei” - înfiinţat în anul 2004, compus din copii cu vârste între 7 şi 13 ani, „Boboceii Cumpenei”, „Doina Cumpenei”- înfiinţat în 2017, compus din adulţi – conduse de maestrul coregraf Constantin Olteanu; Ansamblul de Dansuri Turceşti „Kardelen”, în traducere „Ghiocelul”, condus de prof. Firdes Musledin. Înfiinţată în anul 2003, Şcoala de Balet ,,Nicolae Spirescu’’ din comună - situată în incinta Centrului Comunitar "Sfânta Maria", a devenit prima de acest fel din România.
Pentru a omagia data de 23 noiembrie 1878, moment în care Dobrogea a revenit la ţara mamă, Consiliul Local Cumpăna în parteneriat cu organizaţia creştin-umanitară World Vision au lansat publicaţia "Comuna mea, Cumpăna", în anul 2001, aceasta fiind parte a proiectului de dezvoltare comunitară, derulat în localitate încă din anul 2000.
 
Muzeul Satului îşi are sediul la Clubul Vârstnicilor. Primele obiecte ale muzeului au fost achiziţionate începând cu anul 2002, iar în anul 2003 acesta a luat cu adevărat fiinţă.
 
În amintirea şi spre cinstirea eroilor căzuţi în războiul pentru apărarea patriei din 1916-1918, la intrarea în sat, lângă biserica veche, pe şoseaua principală, s-a ridicat Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial în anul 1919, în amintirea  militarilor din această comună căzuţi pentru patrie în campania 1916-1918, prin grija unui comitet format din autorităţile comunale - Alecu  Trandafir (primarul localităţii şi preşedintele comitetului), Alexandru Dumitrescu  (învăţător), Panait N. Lae (şef post jandarmi) şi Cristiu Melide ( notar). Este construit din piatră, cu o placă comemorativă, pe care sunt înscrise numele celor 26 eroi care s-au jertfit pe câmpurile de luptă ale primului război mondial: Jipa Nicolae, Albu Sava, Boşcăneanu Constantin, Moldoveanu Ion, Agi Omer, Simion Grama, Brătianu Gheorghe, Rizea Nicolae, Prunaru Ion, Nemeş Dumitru, Krugher Daniel, Ibram Suliman, Ion Marin, Oprea Stoica, Ernest Alexandru, Mihai Marin, Nicolae Sighişoreanu, Tudose Nicolae, Besnea Ştefan, Popa Gheorghe, Marin Stoica, Bădilă Ion, Barbu Ştefan, Dinu Ion, Şefelti Rustein, Asan Sucuri.
 
La data de 9 septembrie 2016, când Primăria şi Consiliul Local Cumpăna, în parteneriat cu Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”-Filiala Constanţa, au organizat la monumentul eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, manifestări prilejuite de comemorarea eroilor marii conflagraţii mondiale şi aniversării a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, au fost adăugate pe monument alte 15 nume preţioase de eroi căzuţi la datorie pentru înfăptuirea „patriei mari”: Miu Gheorghe, Barbu Ion,  Dobrotă Gheorghe, Dragomiroiu Constantin,  Filip Solomon, Frăţilă Tudor, Ioana Ion, Ivănescu Gheorghe, Marica Gheorghe, Marin Ghe., Mihai Stan, Nae R. Tănăsie, Novac Ion, Ticameş Constantin, Tihames Dumitru şi Gheorghe Crăciun.La această dată mai este în viaţă un veteran de război: Ion Ceapă.


Cel de-al Doilea Război Mondial a atins din nou şi satul nostru. Tineri şi maturi, au fost înrolaţi şi au plătit cu jertfe şi sânge toată perioada războiului, până în 1945. În cinstea lor a fost ridicat monumentul din faţa primăriei. Monumentul a fost construit din inţiativa domnului Ştefan Trandafir, fiind inaugurat la 23 august 1975.
 
Un alt monument dedicat omagierii eroilor căzuţi pe câmpul de luptă în cele două războaie mondiale este Monumentul Veteranilor de Război, situat în parcul central al  localităţii. Este de menţionat faptul că localitatea Cumpăna este singura din Dobrogea, care are un astfel de monument, acesta fiind ridicat cu fondurile asigurate de doamna Eugenia Niculescu, fiica veteranului de război din localitate-Parodel S. Marin (veteran de război 1941-1945-marinar operativ pe „Distrugătorul Ferdinand”- rănit în timpul luptelor din 1944 şi decorat pentru eroismul de care a dat dovadă).

Lăcaşuri de cult din Cumpăna

Structura demografică şi etnică a populaţiei este reprezentată în viaţa spirituală prin existenţa următoarelor lăcaşuri de cult: Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi Biserica „Sfânta Parascheva”. Aproximativ 1000 de cetăţeni de etnie musulmană din Cumpăna îşi pot înălţa rugăciunile către Alah într-un nou lăcaş, lăcaş ce l-a  înlocuit pe cel vechi de peste 150 de ani, zguduit de cutremurul din 1977 şi de negura vremii, de care nici cei mai în vârstă cetăţeni nu-şi mai aduc aduc aminte. S-a construit un nou minaret şi o cameră mortuară. Lucrarea s-a realizat de către Consiliul Local Cumpăna, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi al Muftiatului  Cultului Musulman din Constanţa şi s-a finalizat în anul 2011.
 
Biserica Penticostală „Betania” Cumpăna este situată în partea de vest a comunei Cumpăna, pe Şoseaua Constanţei, nr. 139.

Sănătate şi sport

În comuna Cumpăna dispensarul  uman a funcţionat până în anul 2011 în vechiul sediu, cabinetele medicale fiind mutate în Sala de Sport ,,Victoria’’ până în anul 2014. La data de 14 aprilie 2014 s-a dat în folosinţă Centrul  Multifuncţional de Asistenţă Socio-Medicală.
 
Sportul devine o activitate tot mai prezentă în localitatea Cumpăna, devenind un mod de viaţă şi se desfăşoară în cadrul a două săli de sport. Sala de Sport Victoria Cumpăna este cea de-a 63-a sală de sport din cadrul programului derulat de Guvernul României prin Campania Naţională de Investiţii şi a fost inaugurată pe 28 mai 2004. Totodată, cumpănenii se pot bucura de sala de sport, „Elena Frâncu’’ finalizată în 2011, una dintre cele 26 de săli incluse în Programul de construcţii săli de sport pe care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului îl derulează prin Compania Naţională de Investiţii. Debutul vieţii sportive cumpănene s-a realizat prin înfiinţarea Asociaţiei Sportive “Victoria” Cumpăna, care a luat  naştere în anul 2002. 



O investiţie aşteptată de ani buni la Cumpăna o reprezintă Complexul Sportiv „Sfântul Nicolae”. Obiectivul se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 27000 m² şi va cuprinde următoarele obiective: teren de fotbal; teren de oină ml marcat pe terenul de fotbal; teren de baschet; atletism: pistă de alergare - 4 culoare; aruncarea ciocanului – 2 zone; aruncarea discului - 2 zone; aruncarea greutăţii - 2 zone; teren de handbal; teren de volei; teren de baschet; două terenuri de tenis; spaţii de cazare - clădire P+3E (vestiare, sală de conferinţe, sală de mese, bucătărie, 20 de camere de cazare duble cu băi proprii); gradene pentru 842 de spectatori şi 4 locuri pentru persoanele cu handicap cu grupuri sanitare pentru public, persoane cu dizabilităţi locomotorii şi depozitări materiale sportive; cabină pază cu grup sanitar propriu; casă de bilete cu grup sanitar propriu.
 

Administraţie PSD la Cumpăna

Localitatea Cumpăna este condusă încă din anul 2000 ce primarul PSD, Mariana Gâju. Consiliul Local Cumpăna rezultat în urma ultimelor alegeri locale din anul 2016  este format din: viceprimarul Florin Neagu (PSD) şi consilierii locali: Elena Drăgoi (PSD), Aurel Ilioiu (PSD), Iulian Brânză (PSD), Marius Bolboasă (PSD), Adinan Cadâr (PSD), Gheorghe Troşie (PSD), Liviu Cordunianu (PSD), Constantin Bălan (PSD), Gabriela Ghinuţa Ene (PSD), Daniel Turcu (PSD), Elena Viorica Stamat (PSD), Adriana Sticlet (PSD), Florin-Vasile Imoşanu (PNL), Georgeta Vasile (PNL), Gelu Racu (PNL), Marian Cocoş (PNL) (declaraţiile de avere şi de interese ale aleşilor din Cumpăna le puteţi vizualiza în secţiunea „Documente”).

Cumpăna, sat european

În comuna Cumpăna, schimbările au început din anul 2000, odată cu implementarea unor proiecte vitale pentru comunitate: Îmbunătăţirea şi extinderea  sistemului de alimentare cu apă, prin Programul “ Sapard”. În anul 2001, la marginea comunei,  se afla o clădire dezafectată, care a fost reabilitată în parteneriat cu Organizaţia Nonguvernamentală Creştin Umanitară “World Vision” din Elveţia, care dezvoltă în judeţul Constanţa un program de dezvoltare comunitară. A rezultat o unitate de educaţie numită Centru Comunitar “ Sfânta Maria“, în care funcţionează o grădiniţă cu orar mixt, Şcoala de Balet “ Nicolae Spirescu”- prima şcoală de balet din mediul rural, Clubul micilor misionari, Habitat For Humanity Cumpăna, Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Cumpăna. În anul 2004 s-a înfiinţat aici, un Telecentru, de către Academia de Dezvoltare Educaţională în cooperare cu Academia Regională Cisco din Constanţa şi Inspectoratul Şcolar judeţean Constanţa în cadrul proiectului Iniţiativa Română privind Accesul la Tehnologia Informaţiei, program finanţat de USAID.  Cu acest proiect, cu activităţile care se desfăşoară în Centrul Comunitar din comuna Cumpăna, s-a participat în anul 2005 la concursul organizat de către Delegaţia Comisiei Europene în România şi am obţinut distincţia de « SAT  EUROPEAN ».  Cumpăna a fost racordată la reţeaua de distribuţie de gaze începând cu  anul 2009, au fost pietruite străzi de pământ şi au fost asfaltate străzi, s-a extins reţeaua electrică, a fost construită şi dotată o staţie pentru colectarea selectivă a deşeurilor prin Programul Phare 2006, cu înfiinţarea a  37 de puncte de colectare selectivă; Casele sociale sunt oportunitatea celor care din diverse pricini au mare nevoie de ele. S-au construit 8 case sociale, inclusiv mică infrastructură, pentru familii de rromi din localitate, proiect care a contribuit în mare masură la îmbunătăţirea calităţii vieţii în rândul comunităţii rome, derulat prin Programul Phare 2006. În parteneriat cu Consiliul Judeţean Constanţa prin DGASPC Constanţa şi  Guvernul Irlandei s-a realizat construcţia unui Complex de Locuinţe Protejate pentru persoane cu handicap, alcătuit din 6 case care deservesc un număr de 26 de persoane. Au fost  construite  blocuri de locuinţe tip ANL - 128 de apartamente, care au fost oferite spre închiriere tinerilor în vârstă de pâna la 35 de ani.

Proiecte implementate la Cumpăna

În domeniul protecţiei mediului, s-a amenajat şi dotat cu mobilier specific un Parc pe o suprafaţă de 5 ha de teren, în anul 2010 cu finanţare de la Agenţia Naţională de Mediu.
 
Un alt proiect deosebit de important pentru comună, în valoare de 3,5 milioane de Euro îl reprezintă „Proiectare şi execuţie- extinderea reţelei de canalizare, reabilitarea conductei de refulare până la staţia de epurare Constanţa Sud şi rezolvarea problemelor legate de apele uzate în comuna Cumpăna, judeţul Constanţa”, derulat prin Programul De Cooperare  Norvegian/ Mecanismul Financiar See (Spaţiul Economic European). S-a realizat construcţia a 23,8 km de reţea de canalizare, construcţia a 2 staţii de ape uzate şi construcţia a 2 staţii de pompare ape pluviale. Lungimea totală a conductelor de canalizare menajeră pentru toate cele trei microsisteme este de 23.000 ml, iar lungimea totală a conductelor de canalizare menajeră, pentru cele două staţii de pompare ape uzate menajere este de 870 ml.
 
Prin Proiectul „Poliţia Comunitară-Promptitudine şi profesionalism în slujba comunităţii locale ‘’ derulat prin Programul Phare 2005 cu o valoare de 96.700 euro – a fost creată şi dotată Poliţia Locală. Locuitorii comunei beneficiază de o Piaţă Agroalimentară modernă, dotată cu spaţii comerciale închise, dar şi în afară pentru ca producătorii de pe raza comunei, agenţii economici sa-şi poată comercializa produsele în mod civilizat.
Şi pentru ca cetăţenii să beneficieze de servicii publice de calitate din partea administraţiei publice, în anul 2008 s-au finalizat lucrările la noul sediu al Primăriei Cumpăna. De asemenea, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative s-a implementat un program informatic pentru buna gestionare a documentelor în cadrul primăriei, modernizându-se activitatea de lucru cu cetăţenii prin livrarea de informaţii şi servicii prin Portal şi Infochioşc.
 
Compartimentul de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Cumpăna a fost înfiinţat în anul 2001 ca urmare a Parteneriatului de Dezvoltare Comunitară dintre Primăria comunei Cumpăna şi Fundaţia World Vision România, devenind la sfârşitul anului 2006 primul compartiment acreditat din mediul rural din judeţul Constanţa.
 
În anul 2010 pentru ca locuitorii comunei să nu mai fie nevoiţi să se deplaseze la Constanţa pentru obţinerea actului de identitate, s-a înfiinţat Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţa Persoanei şi Stare Civilă ce se ocupă cu evidenţa persoanelor si eliberarea cărţilor de identitate şi a celor de alegător, înregistrarea actelor şi eliberarea certificatelor de stare civilă, informatică, analiza-sinteză, secretariat-arhivă şi relaţii cu publicul.

Proiecte aflate în derulare, depuse spre finanţare sau care urmează să fie depuse în vederea finanţării

Proiecte în derulare: “Modernizare drumuri în comuna Cumpăna”-12,7 km  (11.680.311 lei), “Modernizare drumuri acces Campus Şcolar” - 8 km (7.034.898 lei); Reabilitare şi modernizare străzi în comuna Cumpăna” -10.2 km(6.665.673 lei), “Construire Grădiniţă cu program prelungit în comuna Cumpăna” (6 Sali de clasa) (3.927.758 lei), “Construire Creşă în comuna Cumpăna” (100 locuri) (5.229.847 lei), “Extindere reţea apă potabilă şi reţea canalizare menajeră în comuna Cumpăna” (2,89 km reţea apă; 5,9 km reţea canalizare; 4 staţii de pompare apă uzată) – (6.305.158 lei)- derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locala; “Modernizare străzi în comuna Cumpăna” - 1.4 km în suma de 2.623.792 lei- cu finanţare de la bugetul local; “Modernizare Grădiniţă cu orar prelungit „Sf. Maria” în comuna Cumpăna”-derulat prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR); “Complex Sportiv Sf. Nicolae” – derulat prin Compania Naţionala de Investiţii  18.099.058 lei;  Dotare Cămin Cultural, comuna Cumpăna, judeţul Constanţa- prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală-Submăsura 7.6 „Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural” (604.481,32 lei); “Achiziţie de echipamente şi reţea internet wireless în comuna Cumpăna, judeţul Constanţa” (117.000 lei).
 
Proiecte depuse pentru finanţare: “Locuinţe pentru tineri în regim de închiriere – 64 ul în comuna Cumpăna”; “Creşterea eficienţei energetice la Lic. Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna, Corp C1” – depus pentru finanţare Programul Operaţional Regional (1.689.092 lei); “Modernizare infrastructură rutieră de interes local prin amenajare trotuare în comuna Cumpana” – depus pentru finanţare prin Asociaţia GAL „Canal Dunare Marea-Neagra 2016” la AFIR Constanţa (755.090 lei); “Reabilitare, modernizare, extindere şi dotare Centru Cultural de Tineret comuna Cumpăna, judeţul Constanţa– depus pentru finanţare la Compania Naţională de Investiţii (5.257.534 lei); Extindere reţele de alimentare cu gaze naturale (locuinţe Habitat, Str. Vişinilor, Prelungirea Florilor, Aleea Taberei,  Str. Stroe Felix) (552.941 lei); Extindere reţele electrice (locuinţe Habitat, Zona Canal 3,Zona Tabără, Zona Parc Verde 1 , Zona Parc Verde 2, Zona Tabără 1/ str. Plopilor + post de transformare, iluminat public zona movilă stânga etapa II) (1.912.662 lei); Actualizare Plan Urbanistic General, Cadastru şi intabularea domeniului public al comunei; Proiect  WiFi 4 EU (acces gratuit la Wi-Fi pe teritoriul UE  în spații publice, cum ar fi parcuri, piețe, clădiri publice, biblioteci, centre de sănătate.)
 
Proiecte ce urmează a fi depuse pentru finanţare: „Modernizare drumuri în comuna Cumpăna, jud. Constanţa”-3,786 km(5.406.463 lei); Modernizarea sistemului de iluminat public stradal in comuna Cumpăna, judeţul Constanta” – ambele prin Programul  Naţional de Dezvoltare Locală (1.149.015,57 lei); “Construirea unei platforme de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a unei staţii de biogas în comuna Cumpăna, jud. Constanţa”- prin Program Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

Apartenenţa la asociaţii şi parteneriate

 Comuna Cumpăna este inclusă şi recunoscută pe plan internaţional prin apartenenţa la diferite asociaţii şi instituţii naţionale şi internaţionale, legături stabilite în timp datorită interesului demonstrat atât de toţi cetăţenii comunei, cât mai ales de preocuparea în organizarea şi dezvoltarea comunei de către Administraţia Publică Locală pentru respectarea principiului egalităţii de şanse pentru cetăţenii din mediul rural cu cei din mediul urban: Asociaţia Comunelor din România şi Federaţia Autorităţilor Locale din România, Asociaţia Intercomunitară " Zona Metropolitană "Constanţa, Asociaţia Grup de Acţiune Locală „Canal Dunăre-Marea Neagră 2016”, Clubul Rotary „Pontus Euxinus Constanţa”, Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Constanţa, Fundaţia „Principesa Margareta a României”, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, Societatea Română de Cruce Roșie România, F.I.C.E.
 
Stabilirea relaţiilor de înfrăţire, de parteneriat între locălitaţile cu care comuna Cumpăna are încheiate acorduri de înfrăţire contribuie la dezvoltarea de legături multilaterale, la mai buna cunoaştere reciprocă şi la instaurarea unor sentimente de prietenie şi respect reciproc, de colaborare economică, culturală, mediu, sănătate, educaţie, turism cultural internaţional. Comuna Cumpăna are încheiate acorduri de infraţire cu localităţile: Republica Moldova,  Raionul Anenii Noi, Comuna PUHACENI - H.C.L. nr. 35/ 26.07.2001; Republica Bulgaria, Judeţul Dobrich, Comuna  DOBRICHKA, H.C.L. nr. 3/ 25.01.2007; Grecia ,  Judeţul Imathia, Municipalitatea MELIKI, H.C.L. nr.  60/28.06.2007; Republica Turcia, Municipalitatea AKCAY, H.C.L. nr. 59/28.06.2007; Republica Moldova, Municipiul Chişinău, comuna BUDEŞTI, H.C.L. Nr. 128/26.11.2009; Israel, Localitatea BEER TUVIA, H.C.L. nr.77/16.08.2010; Republica Moldova, Raionul Străşeni, Oraşul  STRĂŞENI, H.C.L. nr. 58/26.07.2012 ; Republica Moldova, Raionul Făleşti, Comuna SĂRATA VECHE, H.C.L. nr. 68/18.06.2013 ; Republica Moldova, Raionul Cantemir, Comuna CAPACLIA, H.C.L. nr. 76/ 25.07.2013 ; Letonia, Municipiul JEKABPILS, H.C.L. nr. 102/31.10.2013; Belgia, oraşul  MAASMECHELEN, H.C.L. nr. 93/29.08.2014, China, Shanghai, Districtul Fengxian, oraşul ZHUANGHANG, 3 noiembrie 2014 ; România, judeţul Vâlcea,  Comuna PRUNDENI, H.C.L. nr. 47/30.04.2015; România , judeţul Neamţ,   Comuna VÎNĂTORI – NEAMŢ, H.C.L. nr. 48/30.04.2015 ; Republica Moldova, Sectorul Rişcani, municipiul Chişinău, oraşul CRICOVA, H.C.L. nr. 54/31.03.2016; Ucraina, Regiunea Cernăuţi, comuna MAHALA, H.C.L. nr. 89/25.05.2017; Republica Turcia, oraşul EDREMIT, H.C.L nr. 85/25.05.2017.
 
Citește și:
 
Oameni ale căror reușite, idei, eforturi vor modela județul Constanța în următorii 100 de ani Lansăm „Interviuri live ZIUA de Constanța“