Editorial Laitmotivul preelectoral - salariile funcţionarilor publici

Înţeleg entuziasmul politic electoral şi nevoia de voturi pentru anul viitor. De fapt pentru fiecare an electoral. Înţeleg şi situaţia politică delicată în care se află partidul/partidele. Pot să înţeleg chiar şi faptul că „jocurile murdare“ ale adversarilor politici trebuie contracarate, dar nu mai pot să înţeleg de ce cu un an înainte de alegeri, funcţionarilor publici li se dau firimituri. O firimitură de 12% la salariu, la dispoziţia consiliilor locale, desigur, cărora să le rămână veşnic îndatoraţi. Încă o firimitură de tichete de concediu, din care, să vezi, sunt exact ca principiile sociale şi industria din operele lui Caragiale: „O soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le are!“ sau „industria română - admirabilă, sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire“.
 
Este perfect adevărat că mulţi dintre bugetari abia se descurcă din veniturile pe care le au. Şi vorbim aici despre cei mulţi, cei de la „talpa ţării“, cei care fac dosare întregi de hârtii pentru pietruirea unei alei de câţiva metri. Dar totuşi, NU. Nu bani munciţi, daţi prin prin pomeni, fie ele preelectorale. Nu vreau să cred că se face aceeaşi greşeală pe care au făcut-o guvernele anterioare. De fapt, greşeala de acum cred că este mai mare: bugetarilor li s-au dat frimituri dintr-o pâine mare, însă cel mai gustos codru de pâine l-au oprit pentru ei: Pensiile speciale pe care şi le-au făcut cadou, indemnizaţii care mai de care mai… „indemnizate“. Pentru ce se dă 80% din salariul pe ultimul an în plus la pensie + pentru cei care mai mult nu se duc, decât se duc în Parlament, pentru cei care votează şi nu au habar ce au votat, pentru cei care nu au scos un cuvânt în plenul Parlamentului în cei patru ani de „trai pe vătrai“? Nu scoateţi ochii oamenilor cu firimituri, iar hălcile de carne le puneţi la păstrat! Încep să pută…