Limanu este atestata din anul 1863

Caracicula - comuna ulmului negru

Comuna era formata din satele Caracicula, Ilanlac, Hagilar si Doua Mai # Bazele asezarii au fost puse de 35 de familii de germani din Basarabia # In anul 1938 denumirea comunei se transforma in Limanu * Satele aferente au devenit: Limanu, Hagieni, Vama Veche si 2 Mai, denumiri ce se pastreaza si in prezent

Conform documentelor istorice, comuna Limanu a fost atestata pentru prima data in anul 1863. Pe atunci asezarea se numea Caracicula si era compusa din satele Ilanlac, Hagilar si Doua Mai. In anul 1887, in zona au venit aproximativ 35 de familii de germani din Basarabia care au populat localitatea. In anul 1894, acestia au emigrat, lasand locul romanilor veniti din stanga Dunarii si care in acel moment au fost improprietariti. In limba turca, "caracicula" inseamna "ulm negru". Satul Ilanlac a fost infiintat in anul 1811 de cateva familii de gagauti, ulterior asezarea fiind populata cu romani. Localnicii au fost improprietariti cu cate 25 pana la 100 de hectare de teren arabil. Potrivit documentelor, in regiune se gaseau foarte multi serpi, motiv pentru care satul a fost numit Ilanlac, sau loc plin de serpi. In ceea ce priveste satul Hagilar, acesta a fost infiintat in timpul dominatiei otomane, in anul 1824. Este singurul sat in care populatia a ramas in intregime formata din tatari. Cuvantul "hagilar" inseamna "satul hagiilor" si, potrivit specialistilor, aceasta denumire provine din faptul ca mai multi tatari de aici au fost in pelerinaj la Mecca. In ceea ce priveste satul Doua Mai, acesta a fost infiintat in anul 1887 de catre Mihail Kogalniceanu si a fost populat de rusi castrati (scopiti), adusi din Bucuresti, Iasi si Galati. In anul 1916, suprafata comunei era de 7302 hectare, iar populatia era formata din 1860 suflete, dintre care 1005 barbati si 855 femei. In acelasi an, documentele dovedesc ca majoritatea populatiei, respectiv 1293 de persoane, era formata din romani, 431 erau tatari si 101 rusi. Tot in acelasi an existau trei familii de armeni si cinci de bulgari. In anul 1922, comuna nu dispunea de un local propriu pentru primarie. Aceasta functiona intr-un spatiu inchiriat pentru care se platea o chirie. Inca din anul 1916 in localitate functiona o scoala in satul Caracicula, cu cinci clase, infiintata in anul 1902. Aici predau doi invatatori suplinitori. In satul Hagilar functiona o scoala cu trei clase, infiintata in anul 1904, si avea un invatator suplinitor. Documentele mai arata ca in anul 1909 functiona o gradinita in satul Hagilar. Unitatile de invatamant au fost devastate in timpul razboiului. Tot in acea perioada functiona singura biserica in Caracicula, cu hramul Sfantul Nicolae, care a fost construita in anul 1904, prin cotizatiile locuitorilor, ce era deservita de un preot. Tot atunci functiona o geamie in Hagilar, construita in anul 1907, si un Hatip cu patru clase primare. Toate satele, mai putin Hagilar, aveau cate un cimitir ortodox. In anul 1904 a fost infiintata prima banca, denumita "Zorile", care avea 81 de membri si un capital varsat de 58.820 lei. In administrarea autoritatilor locale de atunci se afla si o balta in suprafata de 88 de hectare, denumita "Obane". Localnicii se ocupau cu cresterea animalelor, fapt demonstrat si de numarul animalelor inscrise in anul 1916. In comuna erau 917 cabaline, 1276 bovine, 4810 ovine si 639 porcine. Pentru anul 1916 sunt inregistrate 150 utilaje cu tractiune animala, sase masini de semanat, trei masini de recoltat si sase masini de tocat. Din anul 1938, comuna Caracicula devine Limanu, iar satele sunt redenumite Hagieni, Vama Veche si 2 Mai, denumiri ce se pastreaza si in prezent.