Localitatea a luat fiinta de ziua Sfantului Pantelimon

Asezarea romana Ulmetum - astazi Pantelimon

Pe teritoriul actualei comune au existat asezari inca din secolul II e.n. * Dupa revenirea Dobrogei la patria-mama, in anul 1878, in zona au inceput sa vina colonisti din zonele limitrofe, in special din judetele Braila, Ialomita si Buzau * Pentru ca au sosit in ziua Sfantului Pantelimon, colonistii au dat asezarii acest nume * Dupa razboi, localnicii si-au schimbat conceptia despre viata * Multi dintre copii au urmat cursurile unei scoli superioare, fapt ce a modificat stilul de viata * In prezent, comuna Pantelimon are in administrare cinci localitati: Pantelimon, centrul comunei, si satele Pantelimonu de Jos, Runcu, Nistoresti si Calugareni * Localitatea are 1917 locuitori care, in mare parte, se ocupa cu agricultura si cresterea animalelor

Dovezile arheologice atesta ca pe teritoriul actualei comune Pantelimon au existat asezari inca din primele secole ale erei noastre. Cercetarile efectuate au demonstrat ca asezarea romana de la Ulmetum era cunoscuta mai ales din stirile de pe inscriptiile latine ce dateaza inca din secolul al II-lea e.n. Asezarea era cunoscuta ca un sat nou, intemeiat intr-o zona impadurita de ulmi (de unde i se trage si numele), prin care trecea drumul ce lega vadul Dunarii de la Harsova cu cetatea de pe coasta Histriei. Populatia satului era amestecata si vorbea limba latina. Asezarea era organizata ca un mic municipiu, avea un sfat ales, in fruntea caruia stateau doi magistri, dintre care unul era roman, iar celalalt era localnic get. In a doua jumatate a secolului al III-lea e.n., datorita invaziilor popoarelor migratoare, ce treceau hotarele Dunarii, locuitorii din Ulmetum si-au intarit asezarea cu ziduri si turnuri. In secolul urmator, in urma invaziei hunilor, asezarea a fost distrusa intr-o masura destul de mare, fapt ce a determinat ca in secolul al V-lea asezarea sa fie refacuta din nou. Viata acestui sat modest s-a sfarsit in volbura migratiilor slavilor si avarilor. Abia peste aproximativ trei secole, pe locul vechii cetati apare un sat de bordeie. Ocupatia de baza a locuitorilor era olaritul. Insa si viata acestui sat s-a stins repede, in iuresul altor migratii. Astfel, potrivit arheologilor, pe la 586-587, satul Ulmetum a fost incendiat de catre avari. Dupa acest eveniment, in jurul anului 600, cetatea Ulmetum a fost reconstruita si si-a mentinut caracterul sau de centru romano-bizantin, pana la o data ce nu se poate preciza. Asezarea s-a aflat sub stapanirea Imperiului Roman, pana la constituirea primului stat bulgar, in jurul anului 681, iar dupa cucerirea acestuia a intrat sub stapanirea Imperiului Otoman, cand a fost cunoscuta sub denumirea de Ceatalorman (ramificatia padurii). Dupa revenirea Dobrogei la patria-mama, in anul 1878, in zona au inceput sa vina colonisti din zonele limitrofe, in special din judetele Braila, Ialomita si Buzau. Insa, potrivit informatiilor existente, primii locuitori ai asezarii au fost doi transilvaneni, pe nume Caciula si Nicolae Pana. Ei au coborat din Muntii Carpati si au poposit pe aceste meleaguri chiar inainte de anul 1878. Acesti colonisti au sosit pe aceste meleaguri in ziua de 27 iulie, ziua Sfantului Pantelimon. Impreuna, cei doi au hotarat ca satul lor sa se numeasca Pantelimon. Colonistii au fost improprietariti cu cate 10 hectare de teren arabil pentru fiecare membru de familie. Pozitia satului a fost bine gandita, iar planul prevedea ca strazile sa fie drepte si paralele. Nu dupa mult timp, a fost construita o biserica modesta, dupa posibilitatile locuitorilor. La inceput, scoala a functionat intr-un local improvizat, pana cand, inaintea primului razboi mondial, a fost construita o scoala noua, pe locul actual. Prima conflagratie mondiala a zdruncinat din temelii linistea satului, locuitorii fiind siliti sa-si paraseasca locuintele, luand cu ei numai strictul necesar si o parte din animale. Dupa razboi, locuitorii s-au reintors si cu greu au reusit sa revina la normal. Razboiul a schimbat si conceptia despre viata a locuitorilor, fapt ce s-a concretizat si prin numarul mare de copii trimisi la invatatura. La un moment dat, in sat erau aproximativ 60-65 elevi, baieti si fete. Multi dintre ei au devenit absolventi de studii superioare, iar dupa revenirea in localitate, cultura lor si-a pus amprenta asupra modului de amenajare a locuintelor, chiar si asupra modului de a vorbi. Din acea vreme, exista si astazi prima cismea, executata de un fiu al satului, dupa un plan intocmit de el. Cam in aceeasi perioada a luat fiinta si prima Banca populara, cu scopul de ajuta satenii care aveau nevoie de bani, cu dobanda mica. Cu sprijinul acestei banci, ulterior a fost construit caminul cultural. Inainte de primul razboi mondial, in comuna a fost construita prima moara care functiona cu aburi. Putin mai tarziu, in localitate a fost construita o mica fabrica de ulei, care a functionat pana la inceputul celui de-al doilea razboi mondial. Asezarea beneficia de o masina de daracit si tors lana, aparate ce apartineau unui localnic. Satul Pantelimon a avut o viata culturala destul de activa. La inceput, inainte de construirea caminului, se organizau in localul scolii diferite manifestari artistice. De sarbatori, se organizau hore in aer liber. Obiceiurile stravechi erau respectate cu regularitate. Invatatorul Gheorghe Dumitru a alcatuit un cor bisericesc, format din elevii scolii primare, ce a activat intre anii 1925-1935. Tot in timpul perioadei interbelice a fost infiintata o asociatie cultural-sportiva, formata din elevii scolilor secundare, care, pe langa organizarea de serbari si baluri, sustineau si meciuri de fotbal cu echipe din satele vecine. Satul era aprovizionat cu bunuri de larg consum prin intermediul magazinelor satesti cu caracter universal. Evenimentele ce au urmat dupa cel de-al doilea razboi mondial au afectat viata localnicilor, acestora fiindu-le confiscate animalele si terenurile. In prezent, comuna Pantelimon are in administrare cinci localitati: Pantelimon, centrul comunei, si satele Pantelimonu de Jos, Runcu, Nistoresti si Calugareni. In total, localitatea numara 1917 locuitori. Ocupatiile de baza ale localnicilor raman in continuare agricultura si cresterea animalelor, dovada fiind cele 10.886 de hectare de teren si numarul mare de animale. In acest moment, in localitate sunt inregistrate 1150 capete vaci, 850 de porcine si 7.840 de ovine.