Pe banii publici, primarii stau la cheremul unor investitori privaţi Cristian Cîrjaliu - „Legea nr. 112 trebuie modificată!“

Pe lângă problemele şi disconfortul generate de închiderea Podului de la Agigea locuitorilor comunei Agigea şi nu numai, reprezentanţii administraţiei publice locale trebuie să facă faţă şi pretenţiilor financiare ridicate de unicul furnizor de energie electrică.
 
Deşi, de-a lungul anilor, numeroşi primari din judeţ s-au plâns de pretenţiile financiare exagerate pe care le are Enel când vine vorba de extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică, situaţia este neschimbată. Întâmplător sau nu, în iarna anului 2014, primarul comunei Agigea, Cristian Cîrjaliu, reclama faptul că „la un cartier de locuinţe construite pe Legea 15 a trebuit să plătim (n.r. referire la Primăria Agigea) taxă de racordare 11 miliarde de lei“. „Taxa am achitat-o anul trecut (n.r. 2013) şi abia acum încep lucrarea. Enel este singura firmă privată din România care se capitalizează pe bani publici, ceea ce este foarte grav. Am făcut adrese la miniştri, la premier, inclusiv la ANRE. Au venit, au făcut un control la Enel, le-au dat o amendă şi tot la mâna lor am rămas“, afirma, la acea vreme, şeful administraţiei publice locale din Agigea.
 
Am ajuns aproape de mijlocul anului 2017, iar acest stil de lucru al furnizorului de energie electrică nu s-a schimbat. Confirmarea a venit de la acelaşi primar. Ca orice bun gospodar, a vrut să asigure utilităţile concetăţenilor, dar Enel face fiţe când vine vorba de administrare şi exploatare. „Au reuşit să realizeze acolo o reţea de iluminat public pe fonduri europene într-o zonă a comunei unde am vrut să fac şi eu cum este în Occident. Prima dată vii cu utilităţile, cu drumurile, cu apa, cu tot ce înseamnă infrastructură, şi apoi vii cu casele. Dar, la noi, politica practicată de Electrica, politica altor licenţiaţi unici în România, este randamentul. «Care randament?», întreb. Şi mi s-a spus: «Fă dumneata reţeaua de utilităţi pe bani publici, deşi ei sunt SRL-uri, şi noi, după aceea, vedem dacă este eficient să o exploatăm. Dar au licenţă. Aceste aspecte trebuie să le rezolve parlamentarii“, ne-a relatat primarul Cristian Cîrjaliu.
 
Dar lucrurile nu se limitează la atât. Potrivit prevederilor Legii 15, Primăria Agigea a alocat nişte loturi de casă unor tineri căsătoriţi în zona cartierului Moară. Aici, administraţia locală a venit cu reţeaua de apă şi canalizare, a pietruit drumurile şi mai trebuie să extindă reţeaua de iluminat public, însă, iarăşi, s-a lovit de pretenţiile Enel-ului. „Din păcate, ne lovim de acest stat în stat, firmă privată (n.r. referire la Enel) care distribuie energia electrică şi care ne cere întreaga sumă pentru realizarea investiţiei. Şi, mai grav, am pregătit o parte din sumă să o dăm şi nu au elaborat proiectul. Este iarăşi foarte grav. Singura noastră şansă este să luăm drumul Bucureştiului, plângeri, reclamaţii la Autoritatea Naţională de Reglementare a Energiei Electrice şi peste tot, pentru că nu se mai poate aşa. Am ajuns să ne rugăm de ei, de un investitor privat, ca, pe bani publici, să facă investiţie în reţeaua de alimentare cu energie electrică, plătită de comunitatea din Agigea, şi nu o fac“, a subliniat, vizibil deranjat de situaţie, primarul comunei.
 
Ceea ce îi intrigă şi mai mult pe primari este faptul că, odată realizate din bugetele locale ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, aceste extinderi de reţele pentru alimentarea cu energie electrică a comunităţilor sunt, ulterior, predate Enel-ului, care, după cum afirma şi primarul Cîrjaliu, „sunt declarate ca investiţii proprii în contractul de privatizare“. „Este o hibă a legislaţiei în vigoare. Legea nr. 112 trebuie modificată, pentru că este o problemă arzătoare... E foarte deranjant ca în propria ţară să vină cineva să îţi facă regulile... Nu este OK. Când te duci cu banii şi îi spui să facă ceva, normal este ca acel agent economic să sară imediat, ca arcul de dormeză. La noi, este altfel. Dai banii înainte, după şapte - opt luni se trezesc, timp în care banul stă acolo... iar peste doi ani se termină şi lucrarea. Trebuie, foarte repede, ca legislaţia să fie schimbată“, a concluzionat primarul comunei Agigea, Cristian Cîrjaliu.

Problemă semnalată şi de alţi primari  

Cu aproximativ patru ani în urmă, fostul primar al oraşului Năvodari, Nicolae Matei, relata presei că, pentru conectarea la reţeaua de alimentare cu energie electrică a unui bloc ANL ce urma să fie dat în folosinţă, Enel avea pretenţii exorbitante pentru bugetul local al oraşului. „Ca să îl racordez la energie electrică, Enel îmi cere cinci miliarde de lei şi jumătate, taxă de racord. Asta înseamnă valoarea a şase apartamente dintre cele 32 pe care le construisem, deci mi le ia Enel pentru că furnizează un serviciu. O firmă privată din Italia mă pune să plătesc taxă de racord pe mine, Primărie. Nu mi se pare corect. Normal era ca Enel să monteze transformatorul, să racordeze blocul, nu să îmi ceară bani de la Primărie ca să îşi mărească capitalul social, să se capitalizeze“, declara, în februarie 2014, fostul primar al oraşului Năvodari.
 
Situaţia a fost semnalată şi de primarul în funcţie al urbei, Florin Chelaru. Numai că, de această dată, „obstacolul“ Enel a intervenit în derularea unui proiect cu finanţare din fonduri europene - drumul ce leagă staţiunea Mamaia de oraşul Năvodari. Aici, lucrările au fost întârziate deoarece Enel nu a demarat mutarea stâlpilor. „Iniţial, au dorit ca pentru mutarea stâlpilor respectivi Primăria Năvodari să achite suma de 32 de miliarde de lei. După mai multe tratative, au acceptat ca proiectul de 32 de miliarde de lei să se împartă în trei tranşe“, declara viceprimarul cu atribuţii de primar al oraşului Năvodari, Florin Chelaru, la finele anului 2014.