Primarul Crivineanu se comporta ca un grof dobrogean

Isteria "Pepsi Cola" a atins mintile angajatilor Primariei Basarabi

Mai multi cetateni atat din Constanta, cat si din localitatile limitrofe ale orasului Basarabi se plang de atitudinea primarului Crivineanu * Discordia are la baza vesnica nemultumire rurala, cea legata de pamant * Aplicarea Legii 18/1991 si a Legii 1/2000 a fost facuta aleatoriu si spre nemultumirea celor care au avut drept de proprietate asupra anumitor suprafete de teren * In zona Basarabi au fost improprietariti peste 50 de cetateni, in ale caror documente terenurile respective erau trecute ca extravilane * Intr-o adresa a Primariei Basarabi, cu numarul 656 din 22 martie 1993, suprafetele respective cu care fusesera improprietariti oamenii figureaza in intravilanul localitatii Basarabi, dar se interzice eliberarea titlurilor de proprietate cu mentiunea "intravilan" pentru cei care detin aceste suprafete * In consecinta, oamenii au acum titluri de proprietate, dar pentru suprafete de extravilan * Totusi, pentru includerea acestor terenuri in planul urbanistic al Basarabiului ca intravilane, primaria le-a cerut oamenilor sa suporte cheltuielile aferente * La acest moment exista informatii conform carora unii functionari subordonati ai lui Crivineanu intentioneaza sa achizitioneze respectivele terenuri de la cei improprietariti, la preturi derizorii de extravilan, pentru ca apoi sa le revanda, la pret de intravilan, vestitului producator de bauturi racoritoare "Pepsi Cola" * Cei de la OCOT Constanta ne-au spus ca terenurile respective ar fi in extravilanul localitatii si ca exista intentia de a fi incluse, dar nu se stie cand * Motivul pentru care nu se face inca aceasta miscare ar fi, dupa parerea naiva a unor oameni ai Primariei Basarabi, faptul ca proprietarii terenurilor nu ar dori acest lucru * Varianta plauzibila ar fi cea conform careia pentru urbanizare ar trebui sa fie create strazi si alte facilitati, in urma carora proprietarii ar avea de pierdut portiuni mici din terenurile aflate in proprietate * Satenii din localitatea Siminoc sunt si ei afectati de atitudinea refractara a primarului din Basarabi vizavi de retrocedarea unei pasuni de cateva sute de hectare * Exista declaratii potrivit carora orice serviciu solicitat la Primaria Basarabi este conditionat de apartenenta politica a solicitantului * Pentru majoritatea satenilor din Siminoc, primarul Crivineanu si-ar fi inceput demult racolarea de potentiali votanti pentru viitoarele alegeri

Despre abuzurile si manevrele care caracterizeaza de mai mult timp activitatea primariei din localitatea constanteana Basarabi s-a mai scris cu mult timp in urma, pe vremea cand inca mai exista un curent de opinie ce nu fusese inca anihilat. La acest moment, nimeni (sau, mai precis, aproape nimeni) nu mai are curajul sa mai spuna ceva, teroarea celor din primarie, a celor care administreaza banul public al localitatii fiind cea care face legea. "Legea tacerii" este aplicata la sange in randul locuitorilor orasului Basarabi si ai localitatilor din jurisdictie. La acest moment, practica de a conditiona vizavi de apartenenta politica la PSD este litera de lege la Basarabi, cu toate ca metodele empirice uzitate de cei care slujesc institutia denumita "Primarie" aduc grave prejudicii de imagine atat partidului, cat si celor care vor cu adevarat binele acestei formatiuni politice. Cu toate acestea cativa nemultumiti au decis sa rupa tacerea. Ca de obicei, scanteia care aprinde fitilul butoiului cu pulbere intr-o localitate cu o economie cu specific agricol este pamantul

Vrem pamant pentru case!

Ajungand la capatul puterilor dupa indelungi lupte cu morile de vant ale birocratiei Primariei Basarabi, unii cetateni, afectati profund de nedreptatile suferite, ni s-au adresat personal la redactie pentru a ne dezvalui din necazurile lor. Singurii blamati in toata aceasta poveste sunt primarul Crivineanu si functionarii sai. Scandalul incepe cu povestea a nu mai putin de 50 de cetateni din Constanta, Basarabi sau alte locatii, care au trebuit sa beneficieze de efectele Legii 18/1991 si Legii 1/2000. Cazul acestor cetateni a facut subiectul si al multor interpelari la tribuna Parlamentului Romaniei, interpelari facute de deputati de Constanta. In opinia acestora, la un moment dat, se punea problema ca in vederea aplicarii legilor fondului funciar la nivelul localitatii Basarabi, dar si la Valu lui Traian, ar fi fost, teoretic, necesare 2338 hectare de teren. Conform datelor reale din teren, la acest moment ar fi disponibile doar 130 de hectare de vie si o suprafata repartizata la o distanta apreciabila de cele doua localitati amintite, de 130 de hectare. La aplicarea Legii 18/1991, s-au restituit doar 80% din suprafetele pana la 10 hectare, iar la un moment dat la aplicarea Legii 1/2000 nu mai existau terenuri disponibile deoarece vechile proprietati se aflau la dispozitia unor institute si statiuni de cercetare, in suprafata de 3700 de hectare, si 700 de hectare se aflau la dispozitia municipiului Constanta, ca proprietati ale domeniului public al statului, transformarea acestuia avand loc in anul 1999, inaintea aparitiei Legii 1/2000. In aceste conditii, proprietarii de drept ai acestor terenuri s-au vazut in situatia de a nu-si putea recupera drepturile de proprietate in zona unde locuiesc, dar nici in alta parte, cu toate ca aceste terenuri exista. Chiar daca unii cetateni au fost totusi improprietariti cu terenuri, in prezent acestia se chinuiesc sa poata beneficia de statutul de proprietar, dorind sa-si poata construi ceva pe terenurile cu care au fost improprietariti. Din pacate, interese ascunse, puse pe seama Primariei Basarabi, in jurisdictia careia sunt aceste terenuri, fac imposibile eforturile acestor proprietari. Cazurile lui Niculai Jianu, Dumitru Druga, familii ca Seceleanu, Samsonescu, Geafar, Vlad etc., toti fiind improprietariti in acelasi sector, sunt deja clasice pentru practica de la Basarabi. Conform propriilor declaratii ale unora dintre aceste persoane, in urma stabilirii dreptului de proprietate asupra terenurilor conform Legii 18/1991, s-au atribuit celor care aveau dreptul suprafete de cate 2000 de metri patrati in orasul Basarabi. La data de 23 martie 1993, Primaria Basarabi, prin adresa nr.656 din 22.03.1993, avertiza societatile in perimetrul carora se aflau terenurile respective sa nu elibereze titluri de proprietate pentru actionarii care urmau sa obtina dreptul de proprietate pe acele parcele si nici sa nu fie date spre folosinta sau atribuite, deoarece respectivele terenuri urmau sa treaca in domeniul privat al Primariei Basarabi si sa fie lotizate pentru constructii de locuinte. Prin Decizia nr.71/1991 aprobata de Prefectura Constanta, acele loturi erau incluse in intravilanul localitatii Basarabi. Loturile cu care au fost improprietariti oamenii erau acoperite cu vita-de-vie care era deja imbatranita, avand peste 50 de ani de rod, iar productia de struguri era aproape zero. In urma obtinerii unor alte aprobari si hartii pentru care au fost cheltuiti o groaza de bani, multi dintre proprietarii terenurilor respective au reusit sa defriseze vita-de-vie.

Vise, taica..., vise

Din pacate, daca intre timp alegerile au adus in fotoliul de primar pe altcineva, in persoana lui Nicolae Crivineanu, situatia nu s-a schimbat deloc in favoarea proprietarilor. La aceasta ora, terenurile oamenilor figureaza, din nu se stie ce motive, tot ca terenuri extravilane, cu toate ca multi proprietari au solicitat de nenumarate ori respectarea planului urbanistic din 1991, in care terenurile figurau ca intravilane. Pe langa acest lucru, titlurile de proprietate inmanate oamenilor specifica natura terenurilor respective ca fiind extravilane. In urma unor discutii ce au avut loc intre cei dezavantajati de situatie si primar, acesta ar fi fost de acord cu trecerea terenurilor in intravilanul orasului Basarabi, dar in schimb i-ar fi obligat pe oameni sa solicite individual acest transfer, ulterior urmand sa suporte cheltuielile aferente. Cum majoritatea celor improprietariti este formata din pensionari sau oameni fara putere financiara, costurile unor astfel de cheltuieli erau insuportabile. Mai mult, unii dintre acestia ne-au reclamat faptul ca au fost contactati de functionari din cadrul Primariei Basarabi care le-ar fi propus sa vanda acele terenuri pe sume derizorii, de circa un dolar pe metrul patrat. Acesta era pretul practicat pentru terenurile din extravilan. Pentru intravilan, neoficial, un hectar de teren depaseste cu mult 12 milioane de lei si, in functie de client, poate ajunge la sume importante. Gurile rele spun ca la nivelul Primariei Basarabi ar exista intentia de a se achizitiona suprafetele de teren ale celor improprietariti in parcelele respective, la preturi de extravilan, dupa care se va face trecerea automata a terenurilor in intravilanul localitatii, pentru ca mai apoi sa fie revandute la preturi de mult crescute. Exista informatii conform carora deja ar exista un client strain care doreste sa achizitioneze o mare suprafata de teren din zona. Normal ca, in aceasta situatie, "tunul" poate fi tras, daca se indeplinesc conditiile. Si pentru asta contopistii primariei trebuie sa-si faca datoria fata de sef. Dar pana se vor lamuri aceste probleme, oamenii care au venit la noi cu jalba in protap ne-au spus ca nu stiu ce sa faca, au copii, au nepoti, iar pe terenurile respective nu pot construi nimic, iar casele care intentionau initial sa le construiasca raman inca la stadiul de vise.

Revolta la Siminoc

Prima atestare documentara a populatiei din localitatea constanteana Siminoc este datata inca din anul 1890, cand Regele Carol I a improprietarit "in devalmasie" mocanii ardeleni cu pamant si cu pasuni in acea zona. Siminoc se afla acum sub controlul strict al Primariei Basarabi. Locuitorii de aici fierb insa - deocamdata, in "suc propriu" - deoarece pasunile luate de comunisti inainte de `89 au ramas in proprietatea statului si nu si le pot recupera. De mai bine de 13 ani, toate demersurile facute de acestia la Primaria Basarabi intru rezolvarea acestei probleme s-au soldat cu esecuri. Oamenii revendica de ani de zile o suprafata de 1213 hectare de pasune, suprafata prevazuta in acte cadastrale din anul 1951. Petitionarii care i s-au adresat in aceasta problema primarului Crivineanu s-au intors de fiecare data cu unicul raspuns "nu avem de unde". Si totusi, acestia stiu ca pamant exista, dar nu se doreste retrocedarea. Subiectul cu pricina atinge, se pare, o coarda foarte sensibila, unii dintre acesti petitionari afirmand ca s-au facut presiuni puternice asupra lor, s-au proferat amenintari doar-doar vor renunta. Majoritatea locuitorilor din Siminoc sunt crescatori de animale, iar pasunile reprezinta singura lor sursa de supravietuire. Intr-o adresa inaintata Prefecturii Constanta (203/L/30 ianuarie 2003), petitionarii reuniti in Asociatia Crescatorilor de Ovine Dobrogea, filiala Siminoc, au adus la cunostinta autoritatilor faptul ca, in ciuda tuturor eforturilor depuse, nu au reusit sa intre in posesia terenului de pasunat. In anul 1996, au fost facute demersuri la Oficiul de Cadastru, obtinandu-se un document oficial nr.996/09 aprilie 1996 din care reiesea clar ca obstea sateasca din Siminoc poseda 1213,23 de hectare de pasune pe diferite amplasamente. Suprafetele de pasune solicitate de crescatorii de animale din Siminoc sunt mentionate si in Analele Dobrogei incepand cu anul 1890, pana in 1950, data cand pamanturile au fost confiscate. In anii 2001-2002, au fost facute nenumarate sesizari scrise si memorii cu tabele de semnaturi depuse personal primarului Crivineanu cu ocazia unor anevoioase audiente, dar nu s-a putut obtine nici un raspuns viabil legat de solicitarile petitionarilor. In una din petitiile inaintate Prefecturii Constanta, oamenii solicitau disperati punerea in posesie a acestor terenuri, cerand obligarea primarului Crivineanu sa intreprinda procedurile legale de punere in posesie. Fapt care nici in ziua de azi nu s-a petrecut.

Nu avem si cu asta, basta!

La randul sau, primarul Crivineanu a raspuns Prefecturii Constanta prin adresa nr.914 din 17 februarie 2003 si inregistrata la secretariatul Prefecturii cu nr.203/L/ 19 februarie 2003. In raspunsul sau, Crivineanu spune ca "filiala Siminoc a Asociatiei Crescatorilor de Ovine Dobrogea ar fi fost infiintata in 1996, asa incat nu vede cum ar fi putut formula actiuni de lamurire a suprafetei de pasune timp de 13 ani". Totodata, se afirma ca petitionarii nu ar fi facut nici o solicitare scrisa din care sa reiasa ca ar dori retrocedarea pasunii in suprafata de 1213,23 hectare. La un moment dat, in adresa respectiva primarul face afirmatia "toate demersurile cu privire la pasune nu au fost facute la initiativa locuitorilor din Basarabi (n.r. - o fi vrut sa spuna, probabil, Siminoc), ci au fost din partea Comisiei Locale din Basarabi". Vizavi de "existenta hartii amplasamentelor trupurilor de pasune si la Analele Dobrogei incepand din 1890 pana in 1950" primarul precizeaza ca "nu dispune de aceste documente, iar daca cineva le detine, ar dori sa le prezinte si Comisiei Locale Basarabi pentru analizare". Chestia este ca noi am vazut o copie xerox a acestei harti chiar la oamenii din Siminoc, dar mai mult ca sigur ca, daca ar fi existat din partea primariei interesul fals afisat, putea bineinteles sa procure un exemplar, si asta foarte usor.

Teroarea electorala

Oamenii din Siminoc ne-au spus disperati ca pe primarul din Basarabi il cunosc de multa vreme, inca de cand era secretar de partid (PCR) la IMUM Medgidia. In opinia acestora, Crivineanu ar fi un individ violent, povestindu-ne cum, la un moment dat, un inginer din IMUM ar fi fost batut bestial de actualul primar. Pentru a obtine o simpla adeverinta de la primarie, este nevoie ca sa ai relatii si sa fii bine vazut in ochii functionarilor, altfel "te lipesti" de document. Racolarile in interes electoral de partid se fac la santaj, stangaci si mai ales profitandu-se de necazurile omului simplu de la tara. Acest model demn de anii `50 ai terorii comuniste defaimeaza partidul din care primarul face parte si pentru care acesta intentioneaza sa candideze din nou la fotoliul de primar. Opinia generala a multor oameni din Siminoc este clara: cel putin deocamdata, votul il vor da cu siguranta altcuiva. "Dom`le, daca ne ajuta si ne rezolva probleme, asa cum le-am cerut si noi, legal, daca ne reprezenta interesele ca un adevarat primar, eram cu totii multumiti si il votam din nou". Pana una-alta, ultima speranta pentru rezolvarea in totalitate a dificultatilor atat ale locuitorilor din Siminoc, cat si ale proprietarilor terenurilor de care am pomenit la inceputul acestui material, sta in "schimbarea la fata" a celor de care a depins pana acum solutionarea tuturor problemelor.