Primii locuitori au fost colonisti tatari din Crimeea care s-au asezat pe teritoriul actual al satu

Silistea, un sat ce dateaza din 1852

Cei dintai locuitori romani au venit in 1866 din Tara Barsei si Vrancea, in mare parte acestia ocupandu-se cu cresterea oilor * In anul 1900, in satul Silistea s-a infiintat Scoala Primara cu doua sectii: romana si tatara * Suprafata locuibila este in totalitate in proprietate privata, la fel ca si terenurile agricole

Comuna Silistea este situata in partea vestica a judetului Constanta, invecinandu-se la nord cu localitatea Crucea, la nord-est cu Targusor, la est cu localitatea Nicolae Balcescu, la sud cu Mircea Voda, la vest cu Seimeni si la sud-vest cu satul Dunarea. In partea de nord-est, comuna Silistea este strabatuta de soseaua nationala care face legatura intre Bucuresti si Constanta, la 45 kilometri de Constanta si intre Harsova si Medgidia. Localitatea este formata din satele Silistea si Tepes Voda. Dupa informatiile batranilor din sat, prima atestare a satului Silistea dateaza din anul 1852, an in care s-au stabilit primii locuitori pe teritoriul actualului sat. Asezarea se afla undeva mai in sus, in directia est. Pana in anul 1852, aici locuia un turc pe nume Ibram, venit o data cu expansiunile otomane. El avea o turma de oi langa fantana de piatra din fata casei lui Clinci Mihai. De la aceasta fantana provine si vechiul nume al satului Taspanar, ceea ce in limba turca inseamna tas=3Dpiatra iar panar=3Dfantana. Tot in anul 1852, in sat au venit colonisti tatari din Crimeea si s-au asezat pe teritoriul actual al satului. Tatarii se ocupau cu agricultura si faceau comert chiar si cu Constantinopolul. Practicarea comertului era facilitata de faptul ca acestia aveau camile care le usurau actiunile de transport al marfurilor. Ulterior, vazand avantajele materiale ale tatarilor de pe urma comertului in aceasta zona, au venit si colonisti turci. Dupa Razboiul de Independenta din 1877, o parte dintre turcii care se stabilisera aici au plecat in Turcia, iar mai tarziu acestia au revenit pe aceste teritorii. Primii locuitori romani au venit in 1866 din Tara Barsei si Vrancea, in mare parte acestia ocupandu-se cu cresterea oilor. O data cu ei a venit si un mare mosier, pe nume Rozescu, ce a cumparat, la un pret derizoriu, 700 de hectare de pamant de la turcii si tatarii care migrau inspre Turcia. Populatia de origine romana s-a asezat in partea sudica a Strazii Mari, iar apoi s-a retras intr-o alta zona care a preluat denumirea de Strada Mare datorita lungimii acestei strazi. Lipsiti de uneltele necesare si neavand nici animale de tractiune pentru pluguri, taranii au fost nevoiti sa-si vanda pamantul mosierului Rozescu. O parte dintre taranii ramasi fara pamant au inceput sa migreze in orasele invecinate, respectiv Constanta, Cernavoda si Medgidia. La inceput, colonistii s-au instalat in bordeie, iar mai tarziu si-au construit case din chirpici acoperite cu olana, dupa modelul turcesc. Majoritatea locuitorilor comunei nu invatau carte, conditiile culturale nefiind exploatate. Abia in anul 1900, in satul Silistea s-a infiintat Scoala Primara, cu doua sectii: romana si tatara. Sectia romana functiona pe locul actual al scolii, iar cea tatara, pe locul actual al Geamiei. Printre primii invatatori ai acestor scoli au fost invatatorul Chican, Alexandru Avrigeanu, Fair Sachir, toti fiind fii ai satului, ei insisi avand ca pregatire patru clase primare plus opt ani de pregatire la Seminarul din Medgidia. Dupa razboi, scoala in limba tatara a fost desfiintata, ramanand in continuare numai sectiunea in limba romana. Din anul scolar 1961-1962 apare clasa a V-a, iar din anul 1962-1963 apare clasa a VI-a. Anul urmator reprezinta anul formarii clasei a VII-a. In arhivele scolii nu se gasesc materiale documentare decat din anul 1929. Informatiile anterioare acestei perioade au fost culese de la batranul Resul Memet. Un numar destul de mare de copii ai taranilor s-au inscris la scoala primara, obtinand rezultate bune la invatatura, dar foarte putini au reusit sa urmeze studiile, din cauza conditiilor materiale precare ale familiilor lor. Reforma agrara a adus improprietarirea taranilor si s-a ajuns la desfiintarea mosierimii. Dupa anul 1950, industria constructoare de masini a adus posibilitatea folosirii masinilor agricole si chiar a ingrasamintelor si semintelor selectionate. Relieful comunei se prezinta sub forma unui podis in al carui subsol predomina calcarul, conglomeratele si sisturile verzi. Altitudinea depaseste cu putin 100 m. Relieful in nord este plan, iar in sud este accidentat, producandu-se uneori eroziuni pronuntate. In zona nu exista ape curgatoare importante, la sase kilometri distanta curge Dunarea, de unde sunt alimentate canalele de irigatii. Datorita pozitiei geografice intre Dunare si Marea Neagra in cadrul Podisului Dobrogei, temperatura anuala este de +10,8 grade. Precipitatiile sunt distribuite neuniform, facand ca in perioada de vegetatie factorul apa sa fie sub limita secetei, mai accentuata in lunile iulie si august. Masele de aer se deplaseaza cu viteza destul de mare, facand sa smulga solului toata umiditatea. Vegetatia este stepa, predomina pirul, papadia si scaiul tataresc. Dupa recensamantul populatiei si al locuintelor, efectuat in lunile martie-aprilie 2002, populatia totala a comunei Silistea, respectiv satele Silistea si Tepes Voda, este de 1463 persoane. In ceea ce priveste religia, 1398 de persoane sunt ortodocsi, 25 de catolici si 40 de persoane sunt musulmani. Comuna are 447 de locuinte si se afla intr-un proces de dezvoltare. Suprafata locuibila este in totalitate in proprietate privata, la fel ca si terenurile agricole.