Spitalul Orăşenesc din Hârşova ar putea intra în reabilitare Prima şcoală din Hârşova, în atenţia Uniunii Europene

 
A mai rămas doar o lună până la începerea sezonului estival, iar în oraşul Hârşova unele proiecte depuse pentru accesarea de fonduri europene nu au primit încă un răspuns. Un exemplu în acest sens este proiectul care ar urma să valorifice apele termale din oraş. Proiectul a fost depus încă din toamna anului trecut, pe Programul Transfrontalier CBC România - Bulgaria. Reprezentanţii Uniunii Europene au avut câteva solicitări, pe care administraţia locală le-a onorat în timp util, însă proiectul a rămas în continuare în evaluare.
 
Dacă administraţia va primi aviz favorabil pentru finanţare, în oraşul Hârşova va fi construit un centru de odihnă şi tratament. Clădirea va avea 26 de camere de cazare, fiecare dotată cu baie proprie, săli de conferinţă, bazine termale şi toate utilităţile necesare unui asemenea centru.
 

„Fiind un proiect transfrontalier, suma accesată se împarte în mod egal către cele două localităţi din ţările comunitare. Astfel, Hârşova va avea 3 milioane de euro, iar oraşul General Toshevo, din Bulgaria, partenerul proiectului, va avea alte 3 milioane de euro. Localitatea din Bulgaria va promova tot o resursă naturală locală, nămolul sapropelic“, a declarat primarul comunei Hârşova, Tudor Nădrag.

 
În prezent, apa termală de la Hârşova, care iese singură din pământ, este captată în câteva bazine din beton improvizate, amplasate pe malul Dunării. Apa, care atinge temperaturi de 43 de grade Celsius, este autopompată la suprafaţă, fără intervenţie mecanică. Apa deţine o concentraţie superioară de sulf şi H2S şi are curgere liberă într-un bazin de beton - ca amenajare minimă pentru utilizarea la băi terapeutice. Apele termominerale de aici sunt omologate asemănător cu cele de la Băile Herculane, putând fi utilizate pentru cura balneară în bazele termale.

Fosta şcoală gimnazială din Hârşova, reabilitată cu fonduri europene

Un alt proiect pe fonduri europene aflat în atenţia administraţiei locale are ca obiectiv reabilitarea primei unităţi de învăţământ din oraşul de pe malul Dunării. Proiectul prin care fosta şcoala gimnazială din Hârşova ar urma să fie reabilitată pe bani europeni a trecut de primele faze ale evaluării. La fel ca în cazul proiectului privind construirea unui centru de odihnă şi tratament, administraţiei din Hârşova  i s-au cerut câteva clarificări, pentru ca reprezentanţii Uniunii Europene să fie siguri pe ce dau banii.
 

„Autorităţile locale din Hârşova au transmis precizările necesare şi acum aşteptăm un răspuns. Noi credem că proiectul pentru reabilitarea Ansamblului Cotovu (n.r. şcoala veche) are toate şansele să devină eligibil şi, mai mult, să devină realitate“, a declarat primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag.

 
Dacă toate lucrurile vor decurge bine, Uniunea Europeană va sprijini cu cel puţin 3 milioane de euro, adică jumătate din suma cerută de Primăria Hârşova în parteneriat cu Primăria Krushari din Bulgaria, reconstrucţia vechii instituţii de învăţământ, care este şi un monument istoric.
 
Clădirea a fost construită în anul 1902, sub supravegherea atentă a inginerului Anghel Saligny. Din păcate, în prezent, se află într-o stare totală de degradare, având acoperişul spart, iar zidurile stând să cadă. Totuşi, pe cât de vechi este monumentul arhitectonic de patrimoniu, pe atât de vastă este istoria sa.

Spitalul Orăşenesc Hârşova, cu aparatură veche de 60 de ani, ar putea fi reabilitat

Un alt proiect aflat în atenţia administraţiei locale vizează reabilitarea Spitalului Orăşenesc din Hârşova. „Proiectul pentru reabilitarea spitalului este pregătit. Autorităţile locale aşteaptă acum ca sesiunile de depunere a proiectelor pentru finanţare europeană să devină active. S-au obţinut toate avizele, toate actele necesare. După depunerea proiectului, va trebui să aşteptăm să fie evaluat. Primăria Hârşova are în plan şi dotarea unităţii medicale din oraş, dar este greu să facem rost de finanţare“, a afirmat edilul-şef Tudor Nădrag.

Dacă proiectul va deveni eligibil pentru finanţare, unitatea medicală va beneficia de o termoizolaţie modernă şi de schimbarea tâmplăriei PVC cu una nouă. Sistemul de încălzire va fi schimbat cu unul nou şi vor fi montate noi pompe care să producă energie termică la preţuri mult mai mici. De reabilitarea clădirii ar urma să se ocupe o echipă de arhitecţi de la Universitatea din Craiova.
 
În momentul de faţă, unitatea medicală din Hârşova deserveşte nouă comune învecinate, mai multe sate din Balta Brăilei, dar şi câteva localităţi din vecinătatea judeţelor Tulcea şi Ialomiţa. Cu toate acestea, spitalul are, în medie, aparatură veche de 60 de ani. Pe lângă toate acestea, în unitatea spitalicească lucrează unul dintre cei mai buni chirurgi din ţară, Vladimir Ficăţel, care a fost desemnat anul trecut medicul cu cele mai multe intervenţii chirurgicale din ţară, unele cu un grad ridicat de complexitate. El operează însă pe o masă veche de 60 de ani, la lumina unei lămpi de aceeaşi vârstă, care nu reuşeşte să mai producă nici măcar o minimă vizibilitate.

Stadionul din oraş intră şi el în reabilitare

Un alt proiect pentru care administraţia locală va solicita finanţare de la Uniunea Europeană vizează reabilitarea şi modernizarea stadionului din oraş. Şi pentru acest proiect documentaţia este gata, urmând să fie depus pe Axa de finanţare CBC România - Bulgaria imediat ce sesiunile de depunere a proiectelor vor deveni active.

 
Dacă Primăria Hârşova va primi aviz favorabil de finanţare pentru acest proiect, stadionul cu o capacitate de 800 de locuri va avea o cu totul altă înfăţişare. Suprafaţa de joc va fi modificată, băncile din tribune vor fi schimbate, iar vestiarele vor fi reabilitate. Mai mult, şi împrejmuirea stadionului va fi modificată, pentru a nu mai pătrunde oricine pe teren în timpul jocului.