Stadionul Orăşenesc din Hârşova ar putea intra, în scurt timp, în reabilitare

Strategia de dezvoltare implementată de aleşii locali din Hârşova, unul dintre cele mai mari oraşe de pe malul Dunării, pare să dea roade. Un prim proiect, pentru care administraţia locală va solicita finanţare de la Uniunea Europeană, vizează reabilitarea şi modernizarea stadionului din oraş. „Documentaţia este gata, urmează să depunem proiectul pe axa de finanţare CBC România - Bulgaria. Facem acest lucru pentru că la noi în oraş sunt mulţi tineri care vor să facă sport de performanţă. Un stadion modern le va asigura un spaţiu în care aceştia se pot antrena şi pot avea performanţe“, a declarat primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag.
 
Dacă Primăria Hârşova va primi aviz favorabil de finanţare pentru acest proiect, stadionul cu o capacitate de 800 de locuri va avea o cu totul altă înfăţişare. Suprafaţa de joc va fi modificată, băncile din tribune vor fi schimbate, iar vestiarele vor fi reabilitate. Mai mult, şi împrejmuirea stadionului va fi modificată, pentru a nu mai pătrunde oricine pe teren, în timpul jocului.
 
Un alt proiect aflat pe agenda de lucru a autorităţii publice locale reprezintă reabilitarea celei mai vechi instituţii de învăţământ din oraş, Şcoala Gimnazială „Ion Cotovu“. Proiectul a fost trimis încă de anul trecut spre evaluare către reprezentanţii Uniunii Europene, iar în luna februarie, aceştia au cerut câteva precizări administraţiei din Hârşova, înainte de a acorda finanţarea.
 
Iar acesta nu este singurul proiect depus de autoritatea publică locală condusă de Tudor Nădrag ce se află în etapa de evaluare, ca urmare a solicitării de finanţare europeană. Pe lângă proiectul privind reabilitarea şcolii - care se află pe lista monumentelor istorice -, edilul-şef îşi mai doreşte ca în oraş să se valorifice la maximum efectul binefăcător al apelor termale.

„Proiectul vizează valorificarea apelor termale şi construirea unui centru de odihnă şi tratament. Clădirea va avea 26 de camere de cazare, fiecare dotată cu baie proprie, săli de conferinţă, bazine termale şi alte utilităţi care vor fi necesare unui asemenea centru“, a declarat primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag.

Acesta a adăugat că îşi doreşte foarte mult concretizarea acestui proiect, deoarece apele termale ies singure la suprafaţă, de la o adâncime de 180 m, au 40 de grade şi merită să fie puse în valoare. Cele două proiecte, importante pentru administraţia locale, costă 6 milioane de euro fiecare şi sunt depuse, în parteneriat, pe Programul Transfrontalier CBC România - Bulgaria.
 
De asemenea, în această perioadă administraţia locală face demersuri pentru a acţiona în instanţă Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), deoarece decontează doar o parte din suma pe care Spitalul Orăşenesc Hârşova a utilizat-o pentru tratarea pacienţilor.
 

„Spitalul Orăşenesc nu mai poate trata pacienţii, din cauza faptului că a efectuat mai multe servicii medicale decât prevede contractul încheiat cu CJAS. De aceea, am solicitat şi ministerului de resort să nu lase sistemul medical de stat să se prăbuşească şi să fie parazitat de sistemul medical privat. Astfel, un spital privat a ajuns să primească mai mulţi bani decât o unitate spitalicească  românească“, a declarat, pentru ZIUA în judeţ, primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag.

 
100.000 de lei valorează serviciile medicale prestate în anul 2015 de spitalul oraşului, confirmate de CJAS şi CNAS. Pentru recuperarea acestor fonduri, Primăria Hârşova va acţiona în instanţă cele două organisme. În acest sens, autoritatea publică locală a contractat deja o casă de avocatură şi anunţă că va cere daune de peste 10 miliarde de lei vechi.